Un studiu realizat de patru cercetători ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca arată că aproape jumătate dintre profesorii români sunt de acord cu un regim dictatorial, sunt de părere că homosexualitatea nu poate fi acceptată şi se declară pentru pedeapsa cu moartea. În acelaşi timp, aproximativ 1 din 3 dascăli nu vrea să aibă de a face cu persoane de etnie romă sau din comunitatea LGBT, iar 31,6% dintre profesori cred că – uneori – ”bătaia e ruptă din Rai”.

 

Studiul Educaţie pentru democraţie în şcolile din România a fost realizat de Gabriel Bădescu, Claudiu Ivan, Daniela Angi, Oana Negru-Subţirică şi şi-a propus să descopere care sunt atitudinile, valorile profesorilor, nivelurile de implicare civică, cele de toleranţă socială şi cum văd cadrele didactice sistemul educaţional din România.

Rezultatele studiului ar trebui să pună serios sub semnul întrebării bazele învăţământului românesc. Specialiştii Universităţii din Cluj au intervievat 1.427 de profesori din România, de la care au încercat să afle care sunt părerile lor în legătură cu aspecte sau subiecte dezbătute în societate.

Cercetarea a scos la iveală că:

– 45% dintre profesorii români sunt de acord cu un regim dictatorial;

– 40% dintre ei se declară pentru pedeapsa cu moartea;

– 40% sunt de părere că homosexualitatea nu poate fi acceptată.

Un alt rezultat arată că:

– unul din trei dascăli nu vrea să fie vecin cu persoane de etnie romă (42,5%);

– nu vrea să aibă de a face cu membri ai comunităţii LGBT (38,3%);

– nu vrea să aibă de a face cu persoanele care vorbesc o altă limbă (33.7%);

– nu vrea să aibă de a face cu cuplurile în care partenerii nu sunt căsătoriţi(33,1%);

– peste 50% dintre respondenţi îi resping pe cei care consumă droguri sau sunt depedenţi de alcool.

În urma studiului, a rezultat faptul că profesorii care predau în şcoli din mediul urban sunt mai toleranţi decât cei din zonele rurale. Excepţia se înregistrează atunci când este vorba despre persoanele de etnie romă, unde diferenţa dispare.

Profesorii au cea mai mare încredere în Armată (79%) şi Biserică (62%), iar la polul opus sunt partidele politice (7%), Parlamentul (14%) şi televiziunile cu doar 17%.

Profesorii cred că învăţământul autohton este superior celui din ţările vestice, în timp ce 61% dintre profesori consideră că sistemul de educaţie de dinainte de 1989 avea o calitate superioară celui actual. Este remarcabil şi faptul că plasarea în mediul rural nu influenţează negativ aprecierea pozitivă a sistemului de educaţie.

Nivelul de toleranţă socială al profesorilor este scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii de persoane decât în restul societăţii.

Astfel, profesorii tind să fie mai reticenţi în acceptarea în proximitate a imigranţilor, a persoanelor de rasă diferită, religie diferită sau care vorbesc o limbă diferită, însă au atitudini mai tolerante faţă de homosexualitate şi avort, două dintre temele care generează în mod frecvent controverse în societatea românească.

Peste 60% dintre profesori şi-au exprimat dezacordul în privinţa acordării în România a permisiunii ca persoanele de acelaşi sex să se căsătorească, iar mai mult de o treime dintre profesori consideră că homosexualitatea nu este niciodată justificată.

 

Recomandările cercetătorilor

Creştere substanţială a finanţării învăţământului, în primul rând a salariilor pentru profesorii debutanţi, pentru cei care lucrează cu elevi din categorii vulnerabile şi pentru cei care predau în mediul rural.

Standarde mai stricte privind condiţiile minimale pentru profesare, iar acestea ar trebui să fie aplicate uniform în raport cu nivelul şcolar, tipul de localitate, şi mediul social în care se află şcoala.

Pregătirea pentru profesie realizată în şcoli şi în universităţi este deficitară, atât în ceea ce priveşte pregătirea pentru disciplinele de specialitate, cât şi formarea de valori, deprinderi şi norme civice în rândul viitorilor profesori.

Revizuirea ofertei de cursuri pentru a creşte accentul asupra dezvoltării abilităţilor de lucru cu elevi din grupuri vulnerabile, pentru a contribui mai mult la dezvoltarea unor practici şi convingeri legate de predare care au în centru elevul şi caracteristicile sale unice de dezvoltare şi învăţare.

Educarea viitorilor profesori pentru a putea contribui mai eficient la formarea de buni cetăţeni. Schimbările ar trebui să includă nu doar curricula propriu-zisă, ci şi modul în care materia este predată, natura climatului din şcoli şi universităţi.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.