Problemele penale ale medicilor români: de la Naum Ciomu la Mihai Lucan

Sistemul medical se confruntă cu multe probleme, însă, de-a lungul timpului, situații precum cea a medicului Mihai Lucan, care a ajuns în fața procurorilor, nu au fost singulare, iar acuzațiile aduse doctorilor au fost dintre cele mai variate: corupție, favorizarea infractorului sau mutilare.

De-a lungul anilor, au existat o serie de medici care au avut probleme penale, care au fost acuzați de luare de mită, de malpraxis, sau chiar de constituire de grup infracțional organizat. Acești medici ar fi realizat, potrivit procurorilor, averi semnificative din mită sau din fraudarea sistemului.

Unul dintre medicii anchetați de procurori este Șerban Brădișteanu, care a fost șef de secție de chirurgie cardiovasculară la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București.

În anul 2014, medicul Șerban Brădișteanu, a fost, însă, achitat de către Tribunalul București, într-un dosar de corupție ce viza dotarea spitalelor-penitenciar.

Şerban Brădişteanu a fost acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi primit o mită de jumătate de milion de dolari şi o alta, în mai multe tranşe, de trei milioane şi jumătate de euro, toţi banii fiind daţi de o firmă austriaco-elveţiană ce distribuie produse medicale, CC Med AG. În schimbul banilor, Brădişteanu ar fi facilitat companiei câştigarea unei licitaţii pentru echiparea spitalelor penitenciar din România, procedură desfăşurată în anii 2001-2002.

Însă, un an mai târziu, medicul a fost condamnat definitiv, de către magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, la un an de închisoare cu suspendare în dosarul privind favorizarea lui Adrian Năstase. După ce, în 2012, Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare pentru folisirea influenței sau autorității funcției de președinte al unui partid, a încercat să se sinucidă, fiind dus ulterior la Spitalul de Urgență Floreasca.

„În condiţiile în care Adrian Năstase şi-a provocat leziuni prin împuşcare, acesta a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti şi, cu această ocazie, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru, prin atitudinea sa, a încercat zădărnicirea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei privindu-l pe Năstase Adrian”, notau procurorii în rechizitoriu.

Anchetatorii precizau, la acea vreme, că medicul Şerban Brădişteanu şi-a folosit prerogativele sale de medic specialist în chirurgie cardiovasculară şi şi-a asumat internarea lui Adrian Năstase în cadrul secţiei pe care o conducea, deşi diagnosticul medical nu impunea internarea în acea secţie, iar primele intervenţii medicale au fost realizate de un alt doctor, dintr-o altă secţie.

„În continuare, deşi nu a făcut nicio menţiune cu privire la necesitatea unei intervenţii chirurgicale cardiovasculare în fişa medicală a persoanei condamnate, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru şi-a arogat fără drept calitatea de a emite opiniile oficiale ale spitalului, a preluat controlul asupra comunicării publice şi a transmis că persoana condamnată are şi alte afecţiuni medicale, care, în realitate, erau secundare celor urgente gestionate deja de un alt medic”, mai arătau procurorii.

De asemenea, medicul Brădişteanu a mai fost acuzat că a evitat să comunice oficial reprezentanţilor Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti dacă Adrian Năstase poate fi încarcerat.

Un alt medic adus în fața magistraților este Naum Ciomu, care a fost condamnat pentru mutilarea unui pacient.

Medicul Naum Ciomu a fost deferit justiţiei în octombrie 2004, pentru că a lăsat infirm un pacient, doctorul fiind acuzat de vătămare corporală gravă din culpă. În 13 iulie 2004, în timpul unei intervenţii, din greşeală, chirurgul urolog Ciomu i-a tăiat unui tânăr penisul, în timp ce îi opera canalul urinar din partea inferioară, apoi i-a fragmentat organul genital în mai multe bucăţi. La acea vreme, doctorul a invocat faptul că în momentul intervenţiei chirurgicale a avut un accident vascular.

Două săptămâni mai târziu, Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor a decis ca doctorului Ciomu să-i fie retrasă definitiv autorizaţia de liberă practică. După doi ani de proces, Judecătoria Sectorului 5 l-a condamnat pe Ciomu la un an de închisoare cu suspendare și a decis ca acesta să nu mai poată profesa ca medic primar chirurg urolog. De asemenea, acesta a fost obligat să îi plătească pacientului daune în valoare de 500.000 de euro. Mai târziu, în 2009, Tribunalul București a decis ca Naum Ciomu să poată profesa medicina, însă nu chirurgia.

La fel de celebru a devenit și medicul Răzvan Trancă, ce a fost acuzat de o pacientă de-ale sale, minoră, de viol și tentativă de omor.

În anul 2007, medicul Răzvan Trancă a fost acuzat de viol şi tentativă de omor de către Andreea Mocanu, o pacientă în vârstă de 17 ani, care a căzut de la etajul 6 al blocului unde locuia doctorul. Colegiul Medicilor din România i-a interzis acestuia exercitarea profesiei medicale pe o perioadă de un an, începând cu luna noiembrie 2007. Totodată, medicului i s-a impus, ca o condiţie pentru reînceperea activităţii profesionale, realizarea unei evaluări de către comisia de specialitate a Colegiului Medicilor.

În 2011, medicul Trancă a fost condamnat definitiv de către instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu suspendare pentru tentativă de omor calificat, el fiind obligat să îi plătească Andreei Mocanu 50.000 de lei daune morale. Răzvan Trancă a fost achitat de acuzația de viol.

Alt medic cu dosar penal este Gheorghe Burnei, care a activat în cadrul Spitalului Clinic de Urgențe de Copii „Marie Curie”.

Procurorii îl acuză pe Burnei că ar fi mascat mita cerută de la părinţi în contracte de donaţii, iar pe unii copii i-ar fi operat pentru afecţiuni inexistente în realitate, el şi familia sa primind chiar şi deplasări în străinătate de la firma care îi furniza proteze neomologate.

Anchetatorii au găsit în biroul medicului de la spitalul „Marie Curie” sumele de 13.343 de lei, 5.015 de euro şi 750 de dolari, bani ce ar fi fost primiţi de la părinţii copiilor operaţi, drept mită. nchetatorii susţin că la dosar există numeroase declaraţii de martori, înregistrări ambientale dar şi înscrisuri care ar proba infracţiunile în cazul medicului. Aceştia descriu „modul de operare” şi vorbesc despre experimente făcute pe copii, despre copii care erau întorşi de la operaţii pentru a creea presiune iar astfel părinţii să plătească.

„Pentru a-i determina pe părinţii pacienţilor să-i să dea sume de bani sau alte foloase pentru efectuarea intervenţiilor chirurgicale Burnei Gheorghe îi internează pe copii pentru perioade îndelungate de timp, nejustificate medical, sau îi internează în mod repetat, fără a le efectua nici o intervenţie chirurgicală. Se prezintă părinţilor, direct sau prin alte cadre medicale, ca fiind o persoană foarte ocupată, creând astfel impresia unui privilegiu pentru pacienţi că beneficiază de serviciile sale medicale. Alte justificări pentru amânarea intervenţiilor chirurgicale sunt legate de dificultatea obţinerii protezelor medicale. Tot acest comportament este apt să inducă părinţilor ideea că pentru aceste ”beneficii” trebuie îi ofere inculpatului sume de bani. Pentru a-i convinge să urmeze calea aleasă de el, inculpatul le prezintă părinţilor o altă situaţie decât cea reală cu privire la sănătatea copiilor lor, situaţie care impune folosirea unor proteze sau dispozitive medicale”, se arăta în actele procurorilor.

Medicul Gheorghe Burnei i-ar fi convins pe părinţi de dificultatea obţinerii protezelor şi le impunea să le cumpere, pe cheltuiala lor, de la o firmă apropiată lui, „ameninţându-i că nu le va opera copilul dacă nu se conformează”. Asta în condiţiile în care acele dispozitive ar fi putut fi obţinute gratuit de spital. Astfel, susţine Parchetul, Gheorghe Burnei ar fi obţinut beneficii de la patronul respectivei firme.

De asemenea, Gheorghe Burnei ar fi prelevat de la pacienţii copii, fără consimţământul aparţinătorilor, ţesut osos şi ligamente, fără respectarea normelor în vigoare din domeniu.

„Cu ocazia percheziţiei acestea au fost descoperite în condiţii total improprii – în congelatorul unui frigider de uz casnic situat într-un spaţiu comun. Alături de aceste ţesuturi se găseau mâncare, băuturi alcoolice, diferite alte produse alimentare. Din primele date ţesuturi astfel prelevate şi păstrate au fost deja folosite ca transplant pentru alţi copii, cele descoperite la percheziţie urmând a avea o destinaţie similară. Aceste aspecte sunt cu atât mai grave cu cât spitalul şi inculpatul aveau posibilitatea legală de a apela la banca de ţesuturi pentru a realiza transplanturi într-un mod legal şi sigur pentru starea de sănătate a pacienţilor. Având în vedere cele descoperite a fost solicitat sprijinul unui specialist din cadrul Agenţiei Naţionale de Transplant”, spun procurorii. În prezent, se așteaptă începerea procesului său, instanța dispunând, ca măsură preventivă față de medicul Burnei, interdicția ca acesta să profeseze într-un spital de stat.

Medicul Mihai Lucan din Cluj este un caz ajuns recent în atenția publică, acesta fiind acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat.

DIICOT a informat că dosarul are ca obiect efectuarea de cercetări faţă de membrii unui grup infracţional organizat constituit de către suspecţii Mihai Lucan, Valerian Lucan şi Dan Emil Fofiu-Sânpetreanu, în calitate de angajaţi ai persoanei vătămate Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, având ca scop însuşirea, folosirea, traficarea, după caz, a bunurilor aflate în patrimoniul Institutului, în favoarea SC LUKMED SRL. Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca ar fi fost prejudiciat cu 5.169.406,91 lei.

Potrivit anchetatorilor, ar fi fost folosite resursele financiare, materiale şi umane ale Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca în beneficiul clinicii aparţinând SC LUKMED SRL, a medicului Lucan. Mai mult, pacienţii operaţi în clinica privată ar fi avut cheltuieli de internare în ICUTR mult reduse faţă de tarifele de spitalizare stabilite anual de Institut. Conform DIICOT, în perioada 2007-2009, un număr de 159 de pacienţi au făcut obiectul unor proceduri medicale care au fost efectuate în cadrul SC LUKMED SRL cu ajutorul unei aparaturi medicale aparţinând Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, transferată fără titlu din incinta acestei instituţii în cea a SC LUKMED SRL, în condiţiile în care sumele necesare achiziţionării kit-urilor necesare utilizării acestuia au fost achitate de către Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, iar pacienţilor le-au fost percepută sume consistente de bani, cuprinse între 3.000 şi 6.700 euro/intervenţie.

Denunțătorul medicului, deputatul USR Emanuel Ungureanu, a făcut recent declarații la sediul DIICOT, precizând că întreaga activitate a lui Lucan a fost sprijinită de nume mari din spațiul public.

„A fost ajutat de Emil Boc. Nu făcea Lukmed fără domnul Boc, care a fost operat şi la stat şi la privat. (…) Credeţi că există vreo chitanţă în acest sens? Boc l-a numit consilier personal pe doctorul Lucan. Văzând ce personaj malefic este Lucan, mă întreb ce l-a învăţat pe domnul Boc. Am făcut o sesizare să fie anchetat domnul Boc, domnul Funar. (…) Florian Bodog, împreună cu funcţionari de la Casă, au desemnat ca la un control, funcţionarii de la Casa de Asigurări au fost cazaţi la un hotel de 5 stele din Cluj. Controlul a devenit foarte moale. Domnul Bodog a intervenit ca aceia să stea la hotelul de 5 stele. Florian Bodog are relaţii vechi cu medicul Lucan, are legături printr-o relaţie de naş”, a spus Emanuel Ungureanu.

Sursa: cotidianul.ro