Ministerul Finanțelor Publice a finalizat procedura prin care magistrații pot fi chemați în judecată pentru a plăti despăgubirile din procesele având ca obiect erori judiciare sau răspundere civilă delictuală, deschise de persoane care au fost judecate și achitate definitiv. Astfel de procese achitate unde statul poate deschide o acțiune în regres împotriva judecătorilor sau procurorilor care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență se regăsesc și în instanțele clujene.

Statul poate deschide o acțiune în regres împotriva judecătorilor sau procurorilor care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. Este vorba de o prevedere recent introdusă în Legile Justiției, în urma modificărilor legislative aduse de coaliția PSD-ALDE. Un cuvânt greu în această procedură îl are Inspecția Judiciară.

Inspectia Judiciară, verdict-cheie

Noile modificări făcute la Legile Justitiei de coaliția PSD-ALDE aduc ca noutate faptul că magistrații pot răspunde pentru deciziile lor, „dacă eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență”. Verdictul în această situație este dat de Inspecția Judiciară.

Potrivit Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice. În cazul în care caștigă procesul, statul plătește în prima fază aceste despăgubiri.

În termen de două luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunțate, MFP sesizează Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror.

Statul, prin MFP, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului „dacă, în urma raportului consultativ al Inspecției Judiciare, apreciază că eroarea judiciara a fost cauzată ca urmare a exercitării de magistrat a funcției cu rea-credința sau gravă neglijență”.

Solicitarea Finan
țelor

Potrivit adresei publicate de „Inițiativa pentru Justiție”, MFP a aprobat, printr-un ordin ministerial, procedura operațională „privind modul de instrumentare a cauzelor având ca obiect erori judiciare/ răspundere civila delictuală, a etapelor premergătoare declanșării acțiunii în regres împotriva judecătorilor sau procurorilor care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență și a instrumentării acțiunilor în regres”.

Astfel de cazuri se regăsesc și în instanțele clujene

Curtea de Apel Cluj a decis achitarea definitivă a omului de afaceri Călin Stoia, judecat într-un dosar disjuns din cel al fostului primar de Cluj Sorin Apostu.

Curtea de Apel Cluj a dispus în 2017 achitarea lui Călin Stoia, decizia fiind definitivă. S-a menţinut sentinţa de achitare pronunţată anterior de Tribunalul Cluj, dar s-a schimbat temeiul achitării, în sensul că nu sunt probe suficiente că el ar fi fost autorul faptei.

Călin Stoia a fost trimis în judecată în 2011, de către DNA, pentru trafic de influenţă, în cauza în care era acuzat şi fostul primar din Cluj-Napoca, Sorin Apostu.

În 2012, Călin Stoia a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare de către Tribunalul Cluj, sentinţa a fost menţinută de Curtea de Apel Cluj, dar în urma recursului judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosarul a fost trimis spre rejudecare, iar Tribunalul Cluj l-au achitat în decembrie 2016 şi decizia a fost confirmată de Curtea de Apel Cluj.

Iniţial, Sorin Apostu primise, în iulie 2013, o pedeapsă de trei ani şi şase luni cu executare în urma unei decizii luate de Curtea de Apel Apel Târgu Mureş, însă luni instanţa supremă a admis apelul DNA şi a mărit condamnarea la patru ani închisoare, la care a adăugat un spor de şase luni la pedeapsa principală.

Arpad Paszkany a fost achitat definitiv de ICCJ în 2012 în dosarul de şantaj. Finanţatorul clubului de fotbal CFR Cluj, Arpad Paszkany, judecat pentru sprijinirea unui grup infracţional organizat şi şantaj, a fost achitat, definitiv, după ce instanţa supremă a respins recursul procurorilor la decizia din martie 2011 a Curţii de Apel Cluj.

Omul de afaceri Arpad Paszkany a fost trimis în judecată în 30 iulie 2009, fiind acuzat că în perioada 2004-2006 a susţinut un grup infracţional organizat condus de Liviu Man, preşedintele trustului Gazeta, prin finanţarea, sub diverse forme, a publicaţiilor trustului, cunoscând componenţa grupului şi modul de operare, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj.

Potrivit procurorilor DIICOT, Paszkany ar fi folosit publicaţiile trustului în interes personal sau al societăţilor sale, orchestrând şantajul exercitat de către membrii grupului, respectiv pentru a determina societăţile concurente să facă sau să nu facă anumite activităţi, să renunţe la participarea la licitaţii sau să încheie contracte în scopul de a obţine foloase materiale în scop ilicit.

Omul de afaceri clujean a mai fost acuzat că, în perioada ianuarie – noiembrie 2006, a determinat o campanie denigratoare prin intermediul publicaţiilor trustului Gazeta la adresa lui Iulian Dascălu, reprezentantul Iulius Grup Iaşi, firmă pe care a şi constrâns-o prin ameninţări să-i cedeze, pentru suma derizorie de 10.000 de euro, o suprafaţă de teren de 13.974 de metri pătraţi situată în municipiul Cluj-Napoca, a cărei valoare de piaţă era de 400.000 de euro.

Patronul Remarul 16 Februarie, Călin Mitică, a fost achitat definitiv de Curtea de Apel Cluj în anul 2014 în dosarul de fraudă deschis de procurorii DNA Cluj, în care era acuzat că ar fi dat o țeapă de CFR Călători de câteva milioane de lei.

Patronul Remarul 16 Februarie, Mitică Călin, a fost achitat definitiv de Curtea de Apel Cluj în dosarul de fraudă deschis de procurorii DNA Cluj.

Anchetatorii susțineau că Mitică Călin ar fi dat o țeapă de CFR Călători de câteva milioane de lei.

Judecătoria Cluj-Napoca l-a achitat pe Mitică Călin în luna ianuarie 2013, dar procurorii au făcut apel, care s-a judecat la Curtea de Apel Cluj. Cererea procurorilor a fost respinsă de judecători.

Potrivit procurorilor DNA, în intervalul martie – aprilie 2005, Remarul 16 Februarie și SC Activ Invest SRL au vândut, la un preț supraevaluat, către Societatea Naționala de Transport Feroviar (SNTF) ”CFR Calatori” SA, șase automotoare cu remorcă second-hand aduse din Germania.  

După 10 ani în care dosarul “Gazeta” a fost anchetat, , în decembrie 2017, Curtea de Apel Galați a decis achitarea tuturor inculpaților. Soluția este definitivă și irevocabilă.

După 10 de ani de procese și luni de arest preventiv dispus de judecătorii de la Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Brăila și Curtea de Apel Galați, directorul trustului de presă Liviu Man și alți angajați au fost acuzați de infracțiunile de constituire a unui grup de criminalitate organizată și șantaj.

În opinia judecătorilor din Galați, persoanele acuzate nu se fac vinovate de acuzațiile aduse de procurorii DIICOT.

Cei care au condus publicaţia Gazeta au fost trimiși în judecată, în 19 ianuarie 2007, la Tribunalul Cluj, sub acuzația de șantaj și asociere la un grup infracțional. Din martie 2007, dosarul a fost strămutat la Brăila, timp de 10 ani urmând zeci de termene de judecată.

Acestea sunt cele mai cunoscute cazuri de achitare definitivă unde statul ar putea acum deschide o acțiune în regres împotriva judecătorilor sau procurorilor care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență se regăsesc și în instanțele clujene dar nu sunt unicele la nivelul județului Cluj.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here