Procesul lui Antoniu Poenaru, clujeanul care se judecă cu APIA Cluj, se derulează fără ca judecătorul de caz să audieze martorii din proces. El spune că magistratul a preferat ca în cadrul procesului să audieze, cu preponderenţă, martorii celor de la APIA Cluj. Poenaru este ţinut de peste patru ani de zile într-un “ping-pong” între câţiva judecători din instanţele clujene. El spune că magistraţii au fost deranjaţi de faptul că, sătul de atâtea amânări şi tergiversări ale dosarelor, acesta a trimis o sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) unde şi-a expus nemulţumirea faţă de modul în care este judecat. Antoniu Poienaru, a lucrat în cadrul APIA Cluj până în momentul în care a început să sesizeze diferite instituţii de control despre o serie de afaceri ilegale care se derulau în cadrul APIA Cluj.
”În 15.10.2014 am termen la Curtea de Apel Cluj la procesul în recurs, pierdut. Pentru a doua oară la Alexandrina Nan, care nu ţine cont de al doilea martor, pe care nici nu-l pomeneşte în motivare şi care declara că evaluarea se făcea doar semnând documentele fără interviu, deşi i-am solicitat în instanţă să consemneze exact declaraţiile martorilor. În alt proces, tot ea n-a ţinut cont de solicitările mele privind prezentarea unor delegaţii emise de către APIA pe care nu le aveau la sediu. O să reclam din nou la CSM!”, spune Antoniu Poienaru.
Potrivit lui, mai mulţi dintre angajaţii de la APIA Cluj, printre care şi fostul şef al agenţiei judeţene, Gheorghe Şerban, au semnat declaraţii de avere sau interese neconforme cu realitatea.
“Am anunţat Agenţia Naţională de Integritate că anumiţi funcţionari au făcut declaraţii false de avere ceea ce se pedepseşte de către legea penală. Şerban Gheorghe, directorul executiv la Centrul judeţean APIA CLUJ din 2006 are firma SC Agromed Impex SRL cu adresa aflată la domiciliul acestuia, firmă aflată pe numele soţiei, Natalia Şerban, cu obiect principal de activitate compatibil cu activităţile desfăşurate de către APIA (Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat, n.red), şi care nu apare în declaraţia de avere pe 2007,2008,2009 şi 2010, aflate pe site-ul Apia la rubrica “Veniturile soţiei şi sursa veniturilor”. Mai mult, în anul 2009 firma SC Agromed a câştigat un contract de 90.000 lei cu CFR pentru erbicidarea căilor ferate. De asemenea, firma apare cu deconturi în baza de date APIA Central cu bonuri valorice în 2007 şi 2008 şi la fosta Direcţie Judeţeană pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Cluj, în perioada 2005-2006, când Gheorghe Şerban a ocupat funcţia publică de dir. exec. adj”, dezvăluie Poienaru.
Contractele APIA
Gazeta de Cluj a prezentat în mai multe rânduri licitaţiile suspecte care au loc în cadrul APIA, fără ca niciodată vreo instituţie de control să se fi sesizat. Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) este una dintre instituţiile statului prin care se scurg bani publici către firmele abonate la contractele cu statul. Chiar dacă ţăranii sau întreprinzătorii de talie medie din agricultură nu utilizează softurile cumpărate de instituţie şi nu beneficiază de ajutoare, cei de la APIA scot la bătaie contracte pe bandă rulantă.
APIA a făcut o “licitaţie restrânsă accelerată“ pentru cumpărarea de “servicii de întreţinere şi reparaţii de software”, chiar dacă mulţi dintre angajaţii APIA au doar cunoştinţe de bază în operarea unui calculator. Câştigătorul contractului a fost firma Romsys, care a primit 168.000 de euro. Tot în 2012, APIA a acordat, fără licitaţie, contractul “Servicii de suport tehnic şi servicii de actualizare licenţe”. Statul a plătit, pentru aceste servicii peste 2 milioane de lei firmei Siveco. În septembrie, pentru “ SERVICII DE CONTROLUL CALITĂŢII EXECUŢIEI SERVICIILOR DE CONTROL PRIN TELEDETECŢIE”, atenţie, nu furnizarea unui serviciu de teledetecţie, ci controlul acestui serviciu, APIA a plătit 1.238.636 de lei societăţii ESTEREOFOTO GEOENGENHARIA SA. În mod ciudat, pentru un contract similar organizat cu doar două luni înainte (Servicii de control prin teledetecţie a cererilor de plată pe suprafaţă), APIA a plătit firmei timişorene GAUSS S.R.L nu mai puţin de 4.402.725 de lei.
La muncă, nu la întins mâna!
Antoniu Poienaru, a lucrat în cadrul APIA Cluj până în momentul în care a început să sesizeze diferite instituţii de control despre o serie de afaceri care se derulau în cadrul APIA Cluj.
“În mod tendenţios, jr. Barbur Cristina, nu a comunicat responsabilului de dosar a SC Milbra Srl, în 2009, Poienaru Antoniu, înscrisul depus la APIA de către firma de lichidare. Modificarea administratorului statutar s-a făcut împotriva legii, în luna dec. 2009, 07.12.2009 fiind data la care mi s-au luat toate dosarele marilor fermieri. Firma de lichidare Solvendi a primit decizia judecătorului sindic la data de 7.05.2009. De la aceasta data şi pe parcursul întregului an 2009, lichidatorul a căpătat trei forme juridice, nemodificate în baza de date IACS a APIA. Spre probaţiune, cererea de plată nr. 4021973 din data de 14/05/2009 s-a făcut în numele administratorului statutar şi decizia de plată nr. 3412733 / 25.05.2010. Încălcându-se art. 86 din Legea 85/2006 şi art. 36 din OUG 66/2011, APIA a emis şi în 2011 către SC Milbra 2002 SRL o nouă decizie de plată cu nr. 3273978/26.10.2011. Conform art. 20, alin. 3, lit. b, art. 21, alin. 11, art. 22 şi art. 23 din OUG 66/2011, vă rog să dispuneţi un control la cauza sus-menţionată”, arată Poienaru în sesizarea trimisă la DLAF.
Finanţări neeligibile de 6 milioane de lei
Gazeta de Cluj a prezentat faptul că, Departamentul Antifraudă din cadrul APIA au descoperit că Agenţia are de recuperat de pe urma finanţărilor neeligibile aproape 6 milioane de lei de la agricultorii şi consiliile locale care au primit fără a avea drept fonduri ale Uniunii Europene. “Din verificările efectuate, au fost constatate nereguli în instrumentarea dosarelor depuse de fermieri, dar şi cazuri în care au fost constatate documente suspecte a fi falsificate ori a căror înregistrare nu a putut fi dovedită la emitenţii de adeverinţe. Cazurile în care au fost constatate suspiciuni de fraudă au fost sesizate la Departamentul de Luptă Antifraudă din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului în calitate de punct naţional de contact al OLAF”, arăta un comunicat al Agenţiei.
