Înalta Curte de Casație și Justiție va emite în cursul acestei săptămâni decizia finală privitoare la procesul fostului membru CSM, Toni Neacșu. Procesul magistratului care a renunțat la cariera de judecător a fost deschis în urmă cu aproximativ doi ani, când procurorii DNA au formulat un probatoriu neclar în baza căruia l-au acuzat pe Neacșu de abuz în serviciu. Fostul magistrat a fost acuzat după ce și-a exprimat nemulțumirea vizavi de modul în care CSM-ul era condus de procurorul Oana Hăineală, acuzată că pune în aplicare jocuri politice pe scena justiției.
În urmă cu doi ani, Toni Neacșu, fost judecător și membru CSM, era acuzat de abuz în serviciu și trimis în judecată într-un proces care părea orchestrat de conducerea CSM de la data respectivă. Ultimul termen al procesului lui Toni Neacșu s-a judecat la începutul acestei luni, urmând ca magistrații ÎCCJ să emită o sentință finală și definitivă în data de 23 martie. Toni Neacșu a fost trimis în judecată în aprilie 2013 de procurorii anticorupție pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, fals intelectual, participație improprie la infracțiunea de uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate în formă continuată.
În cadrul procesului, Neacșu a demontat toate acuzațiile care i se aduceau, arătând că nicăieri în conţinutul Legii nr. 317/2004 nu apare vreo reglementare cu privire la atribuţiile sau obligaţiile membrilor CSM privite în mod individual și că nu există reglementări interne de organizare şi disciplina muncii care să fie aplicabile membrilor CSM. De asemenea, el a susţinut că întocmirea cu date nereale a foilor colective de prezenţă nu-i poate fi imputată deoarece documentele erau întocmite de angajaţii serviciului de specialitate al CSM pe „baza datelor şi evidenţelor existente acolo”.
”La începutul anului 2012 am intrat într-un conflict cu conducerea Consiliului Superior al Magistraturii de la acea vreme. Pe acest fond am luat decizia să mă retrag din comisiile de lucru ale Consiliului precum şi, în general, din orice chestiuni cu caracter administrativ. Cred că am numărul cel mai mare de prezenţe la nivelul Secţiei pentru judecători şi al Plenului fiindcă mi-am concentrat activitatea pe acestea”, a declarat fostul judecător.
De remarcat este că, pe parcursul procesului, printre martorii propuși de procurori pentru audierea în fața judecătorilor au fost Cristi Danileț și Horațiu Dumbravă, doi dintre prietenii lui Neacșu. Înainte de a ajunge în CSM, cei trei erau supranumiți ”tripleta de aur” și doreau să revoluționeze CSM-ul printr-un program de management.
Doi ani de așteptare pe o lege expirată
La ultimul termen din cadrul acestui proces, Toni Neacșu, care acum este avocat, a susținut că probatoriul acuzării s-a constituit pe o lege care nu mai era valabilă. ”Aștept de doi ani acest moment, adică terminarea procesului. Nu vreau să va rețin foarte mult pentru că știu că nu mai am cum să relev ceva important în această intervenție a mea din ceea ce nu este deja la dosar. Aș face două precizări punctuale. În primul rând, de la data pronunțării soluției prime instanțe și până acum nu s-au schimbat decât două lucruri. În primul rând, Legea nr.82/2012 care a stat la bază dosarului meu, a fost abrogata prin efectele deciziei Curții Constituționale. Domnule președinte, ceasta lege nu mai poate produce niciun efect.
În al doilea rând, singurul lucru nou că urmare a readministrării probatoriului este o schimbare a declarației ordonatorului principal de credite din 2012, doamnă judecător Alină Ghica, cea în legătură cu care parchetul mă acuza că am indus-o în eroare. Mi se reține infracțiunea de abuz în serviciu sub formă participației improprii, respectiv sunt acuzat că am păcăli ordonatorul de credite cu privire la prezența sau absența mea în sediul CSM. Va rog să observați, domnule președinte, că martoră Alină Ghica, care a avut calitatea de ordonator de credite în anul 2012, a declarat explicit în față dumneavoastră că că era pe deplin conștientă de prezența sau absența mea de la serviciu. De altfel, dacă veți face o analiză și veți pune cap la cap declarațiile date în față instanței de martorii audiați veți putea constată că sunt victimă haosului administrativ din CSM și a birocrației din această instituție. Toată experiență mea că judecător dar și propria mea conștiință îmi spun că în acest dosar nu există niciun fel de faptă penală. Îmi pun toată credința mea în hotărârea pe care o veți pronunța și vreau să știți că nu am avut niciun moment reprezentarea că aș săvârși o faptă penală. Niciun moment nu am avut intenția de a determină pe cineva la săvârșirea vreunei fapte prevăzute de legea penală. Comportamentul meu a fost unul asumat, public, de notorietate în cadrul CSM, cunoscut atât de membrii CSM cât și de conducerea acestuia.
Domnule președinte, după cum știți, am demisionat atât din funcția de membru CSM, cât și din cea de judecător. Nu cred că aș fi putut stă în față dumneavoastră că judecător. Trebuie să va recunosc că mă aflu chiar și așa într-o postură dificilă și deloc ușor de depășit. Va rog frumos că prin decizia dumneavoastră să îmi redați onoarea la care eu nu am cum să renunț”, a susținut Neacșu la ultimul termen al procesului.
Temeiurile achitării lui Neacșu
În temeiul art. 17 alin.2 rap. la art.16 lit.b în referire la art.396 alin.5 cod procedură penală, achită pe inculpatul Neacșu Adrian Toni ( …) pentru infracțiunile prev. de art.52 alin.3 cu aplicarea art.297 alin.1 cod penal rap. la art.132 din Legea nr.78/2000 cu modificările și completările ulterioare și art.35 al. 1 cod penal; art.321 cod penal cu aplicarea art.35 al. 1 cod penal; art. 52 alin.3 cod penal rap. la art. 323 teza I cod penal cu aplicarea art.35 al. 1 cod penal și art.322 cod penal cu aplicarea art.35 al. 1 cod penal.
Dosarul DNA “dizolvat” de magistraţi
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Toni Neacşu, judecător la Tribunalul Vrancea, pentru participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate în formă continuată.
Neacşu a fost suspendat din CSM, iar ulterior, în 10 decembrie 2013, Consiliul a luat act de cererea sa de demisie din magistratură.
