
Fostul patron al CFR Cluj, Pászkány Árpád, și fostul președinte al acestui club, Iuliu Mureșan, au fost trimiși în judecată sub acuzația de constituire de grup infracțional organizat. Alături de cei doi, în dosar mai este inculpat și Karoly Szekernyes, cumnatul lui Pászkány Árpád, iar persoane responsabile civilmente sunt clubul CFR 1907 Cluj și societatea Transilvania Construcții SA, alături de reprezentanții acesteia, Mircea și Gabriela Timofte.
Procesul, care a debutat pe 2 august 2022, reprezintă un exemplu elocvent al ineficienței sistemului juridic românesc. Până în decembrie 2024, cazul a fost amânat de 26 de ori, fiind trimis înapoi la DIICOT fără a se ajunge la o concluzie concretă. Această tergiversare continuă subliniază o problemă gravă: justiția din România pare să pună la încercare nu doar nervii, ci și răbdarea celor care caută dreptate. Fenomenul nu este unul izolat. Acest tip de „joc al amânărilor” face parte dintr-un mecanism mai amplu, care pare să fie conceput să încurajeze prescripția faptelor. Lipsa unui proces echitabil într-un termen rezonabil, în loc să se ajungă la un verdict clar, se așteaptă trecerea timpului.
Prescripția faptelor nu reprezintă o dovadă a nevinovăției. Mai degrabă, este un „adăpost” oferit de sistem pentru cei care, vinovați sau nu, scapă de consecințele legale ale faptelor lor. Ideea de justiție devine o caricatură. În final, vinovat sau nevinovat? Nimic nu mai pare să conteze. Justiția, cel puțin în forma sa actuală, oferă mai degrabă o cursă de rezistență decât un drum spre adevăr. Probatoriul care face parte din rechizitoriu conține 134 de volume.

Acuzațiile aduse lui Pászkány, Mureșan și Szekernyes
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT Cluj a trimis în judecată trei persoane, printre care Pászkány Árpád, considerat liderul grupării infracționale organizate. Cei implicați sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional care ar fi orchestrat mai multe infracțiuni financiare și economice grave. Pászkány Árpád este suspectat că a inițiat și coordonat gruparea, instigând la delapidare, evaziune fiscală și spălare de bani, toate în formă continuată. Celelalte persoane din grupare sunt acuzate de participare activă sau complicitate la aceste fapte.
Procurorii susțin că activitățile ilegale ale grupării au cauzat prejudicii majore atât statului, cât și altor părți implicate, prin deturnarea de fonduri, evitarea plății taxelor și „spălarea” unor sume importante de bani. Cazul a ajuns pe masa Tribunalului Cluj. Ancheta scoate la lumină o schemă de fraudă bine pusă la punct, care, potrivit procurorilor, a avut un impact semnificativ asupra bugetului de stat.
Evaziune fiscală de milioane de euro la clubul CFR Cluj
Procurorii DIICOT îl acuză pe Pászkány Árpád Zoltan, liderul grupării infracționale investigate, că, între 2010 și 2013, ar fi orchestrat o schemă complexă de evaziune fiscală, prin care a prejudiciat bugetul de stat cu peste 6,8 milioane de lei. Potrivit anchetatorilor, Pászkány l-ar fi determinat pe Mureșan Iuliu Paul, președintele Consiliului de Administrație al clubului CFR Cluj, să includă în contabilitatea clubului cheltuieli fictive, sub forma unor servicii de consultanță care nu au fost niciodată prestate.
Serviciile fictive, în valoare totală de 14,8 milioane de euro, ar fi fost „justificate” prin contracte și acte adiționale încheiate cu firme din Cipru – VIANOVA HOLDINGS LTD și SORRELL ENTERPRISES LTD. Scopul declarat al acestor manevre a fost sustragerea de la plata impozitului pe profit de 16%, generând astfel prejudiciul semnificativ în dauna bugetului de stat, mai exact 6.857.532,99 lei.
Ancheta scoate la iveală dimensiunile fraudei financiare și rolul central al lui Pászkány în acest caz, acesta fiind considerat creierul operațiunii prin care clubul CFR Cluj a eludat obligațiile fiscale.
Cele mai interesante detalii din probatoriu
Documentele prezentate arată plăți de comisioane nejustificat de mari, de peste 2,5 milioane de euro, către firme offshore. Transferurile jucătorilor au fost folosite pentru a masca tranzacții suspecte. Clubul a semnat contracte de consultanță fictive cu firme offshore, în valoare de 6 milioane de euro. Raportul criminalistic confirmă falsificarea semnăturilor pe documente cheie. Procesul de insolvență a fost gestionat controversat, cu decizii care favorizau anumite entități financiare externe, în detrimentul creditorilor locali.
Într-un stat de drept, justiția ar trebui să fie nu doar corectă, ci și promptă. Totuși, realitatea din România pare să demonstreze altceva. Iuliu Mureșan se află de când a a-nceput procesul cu sechestru pe bunuri, o măsură impusă de procurorii DIICOT, care însă nu reușesc să finalizeze ancheta într-un termen rezonabil. Această situație ridică întrebări esențiale: este corect ca un om să suporte consecințele unui proces care bate pasul pe loc?
Sechestrul, conceput ca o măsură preventivă și temporară, ajunge să fie o veritabilă sentință înainte de pronunțarea unui verdict. O astfel de practică nu doar că afectează imaginea și viața personală a celui vizat, dar subminează și încrederea cetățenilor în sistemul judiciar. Când procurorii nu sunt capabili să își facă treaba în timp util, măsuri precum sechestrul devin o formă de abuz care lasă victimele. Cine răspunde pentru această nedreptate? Și mai ales, cine repară prejudiciul moral și material creat?
Plângerile inculpaților asupra rechizitoriului
„Cu referire la excepţia nulităţii absolute a tuturor ordonanțelor de delegare prin care organul de urmărire penală a dispus ”analizarea” probelor de către organele de poliție, precum și nulitatea absolută a tuturor proceselor verbale ”de analiză” întocmite de organele de poliție pe motiv de încălcare a normelor de competență materială, iar în subsidiar, a nulităţii relative a tuturor proceselor-verbale ”de analiză” și a tuturor ordonanțelor de delegare ”de analiză” pe motiv de încălcare a dispozițiilor art. 201, 198, 199 Cod de Procedură Penală, judecătorul de cameră preliminară remarcă că inculpatul a invocat această excepţiei punctual, în raport de anumite acte procedural concret indicate, astfel că şi judecătorul de cameră preliminară le va trata şi analiza pe rând.”
Pe parcursul procesului, după analizarea tuturor mijloacelor de probă avocații inculpaților au constatat ilegalitatea mijloacelor de probă. Pe lângă plângerea de mai sus citată din rechizitoriu s-a mai cerut declararea interceptărilor telefonice ca nule.
Instanța a constatat neregularitatea rechizitoriului nr. 69 D/P/2016 emis de DIICOT – Serviciul Teritorial Cluj, subliniind lipsa descrierii detaliate a actelor materiale ce constituie conținutul infracțiunilor grave reținute în sarcina inculpaților. În temeiul art. 345 alin. 3 Cod de Procedură Penală, judecătorul de cameră preliminară a dispus remedierea acestor deficiențe de către Parchet și comunicarea deciziei privind menținerea trimiterii în judecată sau restituirea cauzei. De asemenea, au fost respinse toate celelalte cereri și excepții formulate de inculpați, decizia fiind pronunțată în ședință de consiliu, fără participarea părților, la 23 decembrie 2024.