România a pierdut la CEDO procesul intentat pentru găsirea responsabililor de fuga teroristului OImar Hayssam. Se redeschide dosarul „Fuga din România a lui Omar Hayssam”, care a produs în 2006 un cutremur la vârful serviciilor de informații și al parchetelor, șefii SRI, SIE, DGIPI și procurorul general fiind obligați atunci să demisioneze? După 15 ani de la „evaporarea” lui Hayssam, varianta plecării cu vaporul a teroristului nr 1”, cimentată pe culoarele justiției de la Înalta Curte de Casație și Justiție, este demolată de CEDO. Prin decizia publicată în 2 noiembrie 2021, magistrații europeni de la Strasbourg consideră că procesul prin prin care au fost condamnați cei care au „organizat” plecarea lui Hayssam cu vaporul nu a fost corect judecat, fiind încălcate normele unui proces echitabil.

Cazul „Tartousi contra României”, ajuns la final la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dărâmă întreaga construcție a dosarului fugii lui Omar Hayssam, a cărei variantă „oficială” a fost scoasă cu forcepsul de judecătorii de la ÎCCJ, care au acceptat fără rezerve probele acuzării, respingând cererile și argumentele apărării. În 30 iunie 2006, Omar Hayssam a dispărut din România, în timp ce se afla sub presiunea mai multor anchete și procese,inclusiv cel privind controversata poveste a răpirii ziariștilor români în Irak. Plecarea lui Hayssam ar fi fost asigurată, potrivit anchetei procurorilor, de o echipă formată din frații lui Hayssam, Omar și Mahmoud Omar, cu sprijinul direct al lui Mustafa Tartousi, armator care opera mai multe nave maritime. Parchetul i-a pus sub acuzare pe cei trei complici. Prin rechizitoriul din 23 noiembrie 2007, trimis Curții de Apel București, aceștia erau făcuți responsabili de faptul că ar fi facilitat plecarea din țară a unui autor de acte de terorism. În sarcina lui Tartousi figura acuza că a facilitat, între 23 și 30 iunie 2006, plecarea ilegală din țară a lui Omar Hayssam, la bordul navei Iman T, comandate de Youssef Tartousi, văr cu armatorul.

PROCESUL S-A MUTAT DE LA BUCUREȘTI LA ORADEA

La Curtea de Apel din București, acuzații sunt supuși de judecătorii cauzei unui „tir” considerat că perturbă echilibrul procesului. Acuzații obțin strămutarea procesului la Curtea de Apel Oradea, unde încep să apară probleme pentru administrarea probelor procurorilor, cele mai relevante fiind ținute sub secret. În 2009 erau încă probleme de procedură pentru ca judecătorii CAB Oradea să obțină faimoasele certificate ORNISS pentru a putea avea acces la documentele cercetării penale pe care se sprijineau acuzațiile. Proba cea mai importantă devine mărturia comandantului navei Iman T, pe care s-ar fi îmbarcat Omar Hayssam, cu ajutorul lui Tartousi, considerat șeful operațiunii de „evaporare”.

MARTORUL PRINCIPAL ESTE SUB AREST ÎN LIBAN

 Interogat prin comisie rogatorie în Liban, YT are mărturii contradictorii. Prima dată, aflat în libertate în Liban, neagă implicarea lui Mustafa Tartousi, apoi, fiind sub stare de arest la Tripoli, descrie cu amănunte cum s-a derulat operațiunea care a avut escale în portul egiptean Alexandria și apoi la Tartus, în Siria. În timpul procesului de la Oradea, YT , liberat, dă o nouă declarație în care neagă afirmațiile date în timpul arestului, spunând că a fost constrâns să le facă. Mai mult, el a fost condamnat în 19 februarie 2009 de o instanță libaneză pentru false acuzații la adresa lui Moustafa Tartousi. Curtea de Apel a respins cererea armatorului Tartousi pentru interogarea lui YT, considerând-o irelevantă. În schimb, alți martori au „bâjbâit” în susținerea identității lui Omar Haysam, drept persoana îmbarcată pe Iman T. Nici marorii cu identități protejate nu au putut să aducă probe convingătoare în fața Curții de Apel din Oradea, completul achitându-i pe inculpați. Judecătorii orădeni excluseseră dintre probe chiar mărturia lui YT, pe care se sprijinea în mare parte logica rechizitoriului.

Condamnare grea la Înalta Curte

 Împotriva acestei hotărâri de achitare, procuratura a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Între timp, în 2013, Omar Hayssam fusese adus în țară, într-o operațiune de „returnare” la fel de neclară cum fusese și fuga din România. Judecătorii din Oradea care dăduseră soluția de achitare sunt demonizați de propaganda alimentată „pe surse”. Astfel, judecătorul Munteanu, șeful completului, ar fi fost anchetat de DNA pentru că ar fi luat mită de la Tartousi, dosar care s-a „evaporat”. Judecătorii de la Oradea, în ansamblu, erau în acea perioadă sub teroarea unui „Portocală” local, după modelul de la Ploiești.

 Procurorii au susținut în recurs, în principal, că instanța CA Oradea a exclus în mod greșit probele din dosar, între care și declarația lui YT, inclusiv cea făcută în cadrul comisiei rogatorii. Potrivit acuzării „instanța de apel nu și-a exercitat în mod activ rolul de a stabili statutul juridic libanez”. Procurorii sunt convinși că „nu există niciun indiciu că s-ar fi făcut vreo utilizare a violenței sau a constrângerii, astfel încât declarația lui YT să fi fost obținută ilegal. De asemenea, acuzarea consideră în continuare că mărturia lui YT a fost „fundamentală” pentru soluționarea cauzei. În aceste condiții, Mustafa Tartousi cere Înaltei Curți să îl interogheze pe YT fie prin comisie rogatorie, fie prin videoconferință, cerere respinsă în 17 iunie 2014. În 7 octombrie 2014, ÎCCJ l-a condamnat pe Moustafa Tartousi la 7 ani de închisoare, maximum de pedeapsă pentru presupusa infracțiune, cei doi frați ai lui Hayssam primind condamnări mai ușoare, de câte 2 ani.

Curtea Europeană decide: PROCES INECHITABIL

 În iulie 2015, prin cererea nr .35366/15 Moustafa Tartousi depune o plângere împotriva României în temeiul articolului 34 din Convenția pentru drepturile omului și libertățile fundamentale. Cererea se  referă la presupusa încălcare a dreptului reclamantului la un proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenție. Principalul motiv era „imposibilitatea reclamantului de a-l putea interoga pe martorul acuzării YT în timpul procedurii”. Cererea a fost declarată admisibilă la CEDO. Curtea de la Strasbourg a reținut că martorul YT „nu a mai fost chestionat nici la Curtea de Apel, nici la Înalta Curte. În consecință, reclamantul nu a putut în niciun moment al procedurii să interogheze acest martor”. Judecătorii CEDO au considerat că „nu pare că Înalta Curte a ținut cont de relevanța mărturiei lui YT, atunci când a decis să nu accepte cererile reclamantului de a chema pe acest martor”. În plus nu au fost „motive serioase” pentru neapariția lui YT în proces. Curtea reamintește că „utilizarea declarațiilor făcute de martori în schimbul imunității sau al altor avantaje poate pune la îndoială caracterul echitabil al procedurii împotriva acuzatului și poate ridica întrebări dificile”. Prin decizia comunicată în 2 noiembrie 2021, „Curtea în unanimitate susține că a existat o încălcare a articolului 6, paragrafele 1 și 3 din Convenție”. Moustafa Tartousi nu a solicitat despăgubiri pentru prejudiciul suferit sau rambursarea costurilor și a cheltuielilor sale.

1 COMENTARIU

  1. Unde e saltaretul Presedinte traian basescu nemernicia intruchipata asezata pe tronul tarii romanilor?Ipochimenul nu merita nici un respect din toate pcdv-ere,nici in scris si n ici in vormire.A fost un nemernic.El afost implicat in”fuga”lui Hayssam.A stors banet halalau,si si-a demonstrat forta in lumea interpola banditul,lume in care s-a nascut si a trait la negru,pe sestache.Individul provine din sange jidanesc de evrei ascgenaze,adica cazari.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here