În spațiul public a fost rostogolit interviul acordat de șeful ambasadei SUA la București, în care domnia sa abordează teme care depășesc cu mult sfera atribuțiilor sale diplomatice. Declarațiile au provocat reacții diverse în mediile magistraților din România, de la dezacord total la aprobare și apreciere. Vom semnala aici reacția președintelui de onoare a Asociației Magistraților din România, fosta judecătoare Viorica Costiniu: ”justiția nu este o afacere în care să-și bage nasul.”. Una dintre temele abordate este existența SIIJ. Redăm mai jos un fragment din controversatul interviu:

Cristian Pantazi: Ați vorbit despre un guvern pro-reformist aici în România. Vorbiți-ne vă rog despre agenda Statelor Unite. Ce fel de reforme credeți că sunt necesare în justiția din România?

David Muniz: Ați menționat reformele din justiție. Una dintre temele de discuție pe care le-am urmărit a fost dezbaterea legată de SIIJ (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție), cred că acesta este acronimul în engleză, nu cunosc acronimul din limba română.

Dan Tăpălagă: Secția Specială.

David Muniz: Da, Secția Specială. Suntem întrutotul de acord că desființarea SIIJ este pasul necesar pentru începerea avansării statului de drept în România. Coaliția de guvernare a fost de acord, în unanimitate, să facă acest lucru. Ați văzut și opiniile U.E., ale Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, un organism cu care sunt familiarizat prin prisma activității mele anterioare. Cred că și ale GRECO.

Așadar, toți acești parteneri și prieteni diferiți ai României susțin această desființare și noi ne numărăm printre ei. Credem că trebuie să se meargă înainte cu desființarea. Ni se pare foarte încurajatoare, săptămâna aceasta, declarația Prim-ministrului care este în favoarea nu numai a desființării SIIJ, cât și împotriva amendamentelor, pe fondul dezbaterilor. Suntem întrutotul de acord că, în forma propusă, acest amendament transmite un semnal greșit. Oricare ar fi intenția de la bază, pare că le oferă un fel de imunitate judecătorilor, în privința trimiterii lor în judecată.

Mi s-a părut foarte important că un număr mare de judecători și procurori au solicitat eliminarea amendamentului, fapt care spune multe despre părerea magistraților legată de acesta. Așa că sperăm să se întâmple. Însă, având în vedere poziția Guvernului și prioritatea pe care a acordat-o acestui subiect, cred că ne putem aștepta să fie adoptată propunerea, sper, cel puțin. Încurajăm Guvernul să adopte propunerea legislativă fără amendamente și să trimită astfel semnalul corect domeniului de aplicare a legii din România.

Cristian Pantazi: Un lider al unui cartel mexican de droguri a fost arestat în România acum ceva timp. Sunt îngrijorări că România riscă să devină o platformă pentru crima organizată la scară mare?

David Muniz: Nu aș spune acest lucru. Sunt de părere că ceea ce vedem în România este un semn al parteneriatului nostru foarte, foarte solid, în domeniul aplicării legii. Vă pot spune, când am venit prima dată la Ambasadă, acum șapte-opt luni, m-a frapat numărul efectivelor forțelor de ordine, de ofițeri americani pe care îi avem aici, la misiunea diplomatică; sunt mulți.

Și motivul este că avem o colaborare foarte strânsă cu instituțiile române din domeniul aplicării legii. Așadar, ceea ce vedeți, când asistați la arestarea acestui baron al drogurilor – un caz important – este o manifestare vizibilă a eficienței cooperării, a faptului că putem colabora cu autoritățile române, că autoritățile din Statele Unite și din România pot colabora pentru a deferi justiției acești oameni. Așadar, nu cred că este un motiv de îngrijorare că o rețea infracțională uriașă, internațională ar opera din România.

În unele cazuri de acest fel puteți crede că, poate, România este un loc unde îi atragem, pentru a-i aresta. Și acest lucru nu ar trebui să însemne ceva rău pentru România. Este o provocare criminalitatea organizată la nivel internațional? Da, este. Știm că este o provocare pretutindeni în lume, ca și în Statele Unite. Dar în cazul acesta este vorba de parteneriatul nostru mai mult decât de orice altceva.”

Sursa: G4media

Citește și: Dreptul culturii și cultura dreptului. O abordare a maestrului Florentin Țuca

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.