Avocatul Viorel Clinciu lansează o serie de acuzaţii împotriva unor nume sonore, judecători şi procurori, din cadrul Curţii de Apel Cluj şi a Parchetului de pe lângă această instanţă. El consideră că cei incriminaţi i-au luat partea lui Gabor Csaba Hintz, proprietarul clădirii în care se află Muzeul Farmaciei din centrul municipiului Cluj Napoca, care ar fi trebuit să îi plătească avocatului peste 300.000 de euro, onorariu de succes în procesul prin care Hintz a recuperat clădirea respectivă.
În urma unui proces de retrocedare, clădirea în care funcţionează Muzeul Farmaciei din Cluj Napoca a ajuns în proprietatea lui Gabor Csaba Hintz. Avocatul care l-a reprezentat pe Hintz în procesul de retrocedare este Viorel Clinciu, care ar fi trebuit să primească, potrivit contractului de asistenţă juridică încheiat cu Hintz, 350.000 de euro. După câştigarea procesului, avocatul nu a mai primit nici un ban, l-a dat pe Hintz în judecată şi a câştigat. Pentru a recupera banii a apelat la executorul judecătoresc Romeo Marius Stolnean, însă, în cele din urmă, avocatul Clinciu a ajuns să primească 31.000 de euro, iar executorul Stolnean a ridicat popririle făcute pe bunurile lui Hintz fără să recupereze toată suma pe care avocatul ar fi trebuit să o primească.
În 27 ianuarie 2017, avocatul Viorel Clinciu a depus la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj o plângere penală împotriva executorului judecătoresc clujean Marius Romeo Stolnean, pe care îl acuză de uz de fals, abuz în serviciu,fals intelectual.
După cinci zile lucrătoare, procurorul Mihuţ Mihuţ de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj emite ordonanţa de clasare din dosarul 15/P/2017 prin care constată că executorul Stolnean nu a comis absolut nici una din faptele de care este acuzat. Ordonanţa de clasare are două file! Pe o jumătate de pagină, procurorul Mihuţ Mihuţ precizează că, de fapt, Hintz Gabor a depus şi el o plângere penală împotriva avocatului Viorel Clinciu (dosar 56/P/2014) în care s-a început urmărirea penală, dar cauza a fost clasată deoarece nu s-a găsit contractul original de asistenţă juridică. Hintz l-a acuzat pe avocatul Clinciu că ar fi falsificat contractul de asistenţă juridică şi, de fapt, el nu s-a obligat să îi plătească acestuia un onorariu de succes de 350.000 de euro.
”Procurorul general prin Ordonanţa de respingerea plângerii împotriva Ordonanţei de clasare reţine în mod trunchiat faptul că “prin încheierea nr. 97/4.03.2015 executorul judecătoresc a dispus încetarea executării silite întrucât s-a realizat obligaţia stabilită“ , ori stimate domn procuror general obligaţia stabilită este de 350.000 euro şi nu de 31.000 euro! Nu pot să concept cum doi procurori care activează la acest nivel nu au sesizat o banală infracţiune de fals intelectual. Părerea mea este că aceştia nu au “sesizat” infracţiunea deoarece la rândul lor au fost “sesizaţi“ să nu “sesizeze“ infracţiunea”, spune Viorel Clinciu.
Procurori acuzaţi că nu văd 319.000 de euro
Viorel Clinciu depune o plângere împotriva ordonanţei de clasare dată de procurorul Mihuţ Mihuţ şi, după altă săptămână de verificări, procurorul superior, Florin Magyar (procuror general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, n.red.) respinge plângerea tot în cadrul a două file. Procurorul Magyar reia ordonanţa de clasare a colegului său Mihuţ la care mai adaugă un paragraf. ”Este de neînţeles prezentul demers judiciar al numitului Clinciu Viorel, prin promovarea unei plângeri penale împotriva executorului judecătoresc, la aproape doi ani de la data renunţării la executarea silită faţă de debitorul Hintz Gabor Csaba, atâta vreme cât el a fost de acord să stingă litigiul cu debitorul după plata sumei de 31.000 de euro din suma de 350.000 de euro, cât era de prevăzut onorariul de succes în contractul de asistenţă juridică din 22.07.2008”, scrie procurorul Florin Magyar.
”Procurorul general menţionează în ordonanţă că nu înţelege demersul subsemnatului prin promovarea plângerii penale, la rândul meu nici eu nu înţeleg cum de a ajuns în această funcţie când domnia sa nu poate sesiza o banală infracţiune de fals intelectual. Cei doi procurori au reţinut faptul că am solicitat în mod expres executorului judecătoresc să înceteze executarea silită ceea ce constituie o denaturare grosolană a voinţei mele. Nici unul dintre cei doi procurori nu a “observat“ faptul că subsemnatul i-am comunicat executorului judecătoresc prin adresa din 25.02.2015 că “în cazul în care debitorul nu îndeplineşte obligaţiile asumate prin acordul în principiu, veţi continua executarea silită asupra bunurilor sale“”, mai explică avocatul.
O sentinţă cu proprietăţile apei
Avocatul Clinciu face plângere şi împotriva ordonanţei procurorului Florin Magyar. În 10 aprilie, cazul ajunge în instanţă, sub forma dosarului 187/33/2017, la judecătorul de cameră preliminară Lucian Mihăiţă care respinge plângerea.
”Afirmaţia petentului (a avocatului Viorel Clinciu, n.red.) nu este în concordanţă cu adresa trimisă intimatului (a executorului judecătoresc Romeo Stolnean, n.red) la data de 26.02.2015, care este lipsită de echivoc cu privire la renunţarea la executarea silită. În urma primirii acestei adrese, intimatul avea obligaţia legală de a face demersurile procedurale necesare încetării executării silitre împotriva debitorului, ca urmare a consimţământului expres al creditorului, întrucât de la data de 26.02.2015, orice act procedura de executare silită ar fi fost contrar legii. chiar dacă ulterior petentul şi-a nuanţat consimţământul exprimat anterior sau a revenit asupra lui nu se poate afirma că intimatul ar fi exprimat un neadevăr şi că ar fi întocmit un act contrar legii. De altfel, afirmaţia prin hotărârile la care face referire, s-a constatat doar că executorul judecătoresc nu a dispus încetarea executării silitre prin încheiere, anterior emiterii adresei de radiere. Aşadar, soluţia procurorului este legală şi temeinică, iar plângerea petentului va fi respinsă ca fiind nefondată, urmând ca petentul să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare”, consideră judecătorul clujean.
”În considerentele sentinţei nu apare termenul de “fals intelectual“ . Am citit cu stupoare că judecătorul Mihăiţă – Lucian Marian este preşedintele secţiei penale a Curţii de Apel Cluj. Sincer, nu pot crede aşa ceva. Nu mi-a fost dat să întâlnesc în 37 de ani de avocatură o sentinţă care să aibă aceleaşi proprietăţi cu ale apei: insipidă, incoloră, inodoră. Această sentinţă nu are conţinut, este incompletă deoarece analizează doar un aspect al plângerii, nu este motivată, nu este convingătoare, este departe de ştiinţa dreptului penal, etc. Citeam pe internet că la un interviu judecătorul Mihăiţă – Lucian Marian a spus că “iţi dai seama de calitatea profesională a avocatului după modul cum îşi gestionează cauza, după cum o pregăteşte şi cum îşi scrie anumite lucruri”. Şi eu, domnule preşedinte al secţiei penale a Curţii de Apel Cluj, îmi dau seama de pregătirea dumneavoastră profesională după modul cum aţi redactat această sentinţă. Şi iarăşi mă întreb, cum de a ajuns acest judecător în această funcţie atât timp cât pronunţă şi redactează astfel de hotărâri”, este de părere avocatul Clinciu.
Contract cu miros de ţeapă
În cadrul procesului de retrocedare, Hintz a încheiat în 2008 un contract de asistenţă juridică cu avocatul prahovean Viorel Clinciu prin care se obliga să plătească un onorariu de 350.000 de euro dacă va câştiga procesul.
Avocatul Clinciu a câştigat în 2012, însă nu şi-a primit banii, Hintz preferând să amâne plata. În 2014 a deschis un dosar de executare silită care a fost înregistrat la executorul judecătoresc clujean Romeo Stolnean.
Avocatul prahovean simţind mirosul unei ”ţepe” totale a ajuns la o înţelegere cu Hintz ca cei 350.000 de euro să se ”transforme” în 50.000 de euro, iar în schimbul acestei sume el a acceptat să renunţe la plângerile penale făcute până atunci şi la executarea silită a datoriei de 350.000 de euro. Însă, Hintz i-a virat avocatului doar 31.000 de euro şi, cu toate acestea, executorul Stolnean a închis, fără să aibă acest drept, dosarul execuţional.
Istoricul Casei Hintz – Muzeul Farmaciei din Cluj Napoca
Casa Hintz, cunoscută şi cu numele de Casa Mauksch-Hintz, este un monument istoric şi arhitectural aflat pe strada Regele Ferdinand nr. 1, colţ cu Piaţa Unirii din Cluj-Napoca. În 1573, aici a fost deschisă prima farmacie din Cluj. Între primii chiriaşi s-a numărat farmacistul Tobias Mauksch, originar din Ungaria, care era şi demnitar al Bisericii Evanghelice – Luterane, situate chiar vizavi. Casa si farmacia au intrat în posesia familiei Hintz în a doua jumătate a secolului 19, fiind folosită de membrii acesteia până la naţionalizare, după cel de-al Doilea Război Mondial. În ultima perioadă, clădirea a fost cunoscută pentru Colecţia de Istorie a Farmaciei a MNIT. Clădirea, evaluată la aproximativ două milioane de euro, a fost retrocedată către moştenitorii familiei Hintz.
