Istrate Stețco, șeful Gărzii Forestiere Cluj, a declarat că a făcut plângeri la DNA pentru tăieri ilegale de arbori. Cu toate acestea, cei de la DNA spun că reprezentanții Gărzii Forestiere Cluj nu au făcut niciodată vreo plângere la DNA. În același timp, șeful instituției care trebuie să păzească pădurile de hoți emite avize pentru exploatări de lemne pe motiv că în pădurile respective au avut loc calamități naturale și zonele forestiere au nevoie de reîmprospătare cu drujba. Reprezentanții acestor două instituții își fac treaba atât de bine încât afacerile cu păduri tăiate ilegal prefigurează noua geografie a României deșertice.

În România principala modalitate de administrare a pădurilor se face cu drujba. Zonele forestiere, indiferent dacă fac parte din rezervații naturale sau nu, sunt rase de pe teritoriul României, iar în urma acestei administrări rapace rămân pământuri aride și localnici care nu își permit să se încălzească iarna.

De pe urma acestei afaceri câștigă un întreg angrenaj uman care lucrează non-stop la deșertificarea României: de la pădurari și șefii instituțiilor silvice până la politicienii care trag sforile dosarelor penale din culisele birourilor.

În mod normal, la câtă corupție generează afacerile care se hrănesc cu tăierile ilegale de păduri, procurorii ar trebui să lucreze în patru schimburi la dosarele penale în care ar trebui cercetați și trimiși în judecați cei care fac afacerile.

Însă, situația este diametral opusă!

Reporterii Gazeta de Cluj au încercat să afle care este numărul dosarelor penale făcute de procurorii DNA în urma plângerilor depuse de reprezentanții Gărzii Forestiere Cluj. Răspunsul a fost dezarmant: niciunul.

În mod public, Istrate Stețco, șeful Gărzii Forestiere Cluj, a declarat că a depus plângeri la DNA în care a reclamat tăierile ilegale. La solicitarea Gazetei de Cluj, reprezentanții instituției au răspuns că există 4 sesizări.

”Vă comunicăm că în perioada 2012 – 2022 au fost transmise către direcția Națională anticorupție – Serviciul teritorial Cluj un număr de 4 sesizări privind tăierile ilegale de arbori și alte fapte ilegale”, arată o adresă a Gărzii Forestiere Cluj.

Vă dați seama, în 10 ani de zile cei de la Garda Forestieră Cluj au făcut, în opinia șefului instituției, 4 sesizări la DNA.

De fapt, acestea nu au fost sesizări, ci doar rapoarte cerute de procurori!

Însă, ”cireașa” de pe coliva pădurilor din România vine din partea DNA. Procurorii Anticorupție spun că, de fapt, cei de la Garda Forestieră Cluj nu au făcut niciodată vreo plângere în care să reclame tăieri ilegale de păduri.

”La nivelul Serviciului teritorial Cluj nu au fost identificate sesizări formulate de ITRSV / Garda Forestieră Cluj, în conformitate cu art. 288-290 Cod procedură penală, în baza cărora să fi fost înregistrate dosare penale. În perioada la care faceți referire, ITRSV a înaintat rapoarte / acte de constatare la solicitarea organelor de urmărire penală din cadrul Serviciului teritorial Cluj al DNA, dar acestea nu au constituit acte de sesizare care să conducă la formarea de dosare penale”, arată un răspuns al DNA.

Raportul românilor în fața codrilor se dă la DNA

Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA, explică situația prin faptul că sesizările sau plângerile celor de Garda Forestieră Cluj sunt, de fapt, răspunsuri venite la solicitările procurorilor care lucrau la diferite dosare în care sunt vizate tăieri ilegale de păduri.

Trebuie remarcat faptul că, în pofida numeroaselor cazuri de corupție dezvăluite public din afacerile tăierilor ilegale de păduri procurorii DNA nu s-au autosesizat niciodată, chiar dacă ar putea să facă acest lucru oricând!

Practic, solicitările venite de la procurorii DNA pe adresa celor de la Garda Forestieră au venit ca urmare a unor dosare formate ca urmare a plângerilor depuse de cei păgubiți, adică de proprietarii pădurilor.

”Nu sunt sesizări, ci rapoarte de constatare la solicitarea procurorului. Dânșii (reprezentanții Gărzii Forestiere Cluj, n.red.) pot spune ce doresc, dar să indice clar datele și numerele de înregistrare. Probabil că cine s-a ocupat de cererea dumneavoastră nu s-a aplecat cu rigoare asupra documentației”, explică Săplăcan.

Confruntat cu explicațiile oferite de reprezentantul DNA, Istrate Stețco, șeful gărzii Forestiere Cluj, recunoaște că instituția nu a depus niciodată vreo plângere la DNA.

”E posibil să fie o chestie de interpretare. Nu ar fi mare lucru ca rapoartele să le fi trimis ca urmare a unor solicitări de ale lor (procurorilor DNA, n.red.). Da, sunt rapoarte pe care le-am scris noi și le-am trimis la DNA.

Ascultați-mă! Sunt rapoarte și rapoartele au fost trimise la parchet. Nu este o sesizare în sensul propriu-zis al cuvintelor, cum ziceți dumneavoastră, o sesizare cu tăieri ilegale. Dar tot o sesizare este și un raport!

Eu chiar am fost chemat martor în instanță la Huedin, după care procurorii DNA și-au declinat competența către parchetele inferioare. La un dosar, la Beliș în 2013, unde au cerut cei de la DNA să facem un control, au declinat competența la Parchetul din Huedin. În acel dosar eu am fost chemat în calitate de martor să explic o chestie cu o scrisoare. E posibil ca ei să nu aibă competență pe tăieri ilegale. Poate că cercetează anumite fapte care nu s-au confirmat, apoi declină rezolvarea infracțiunilor de tăiere ilegală către alte parchete.

În mod direct, noi n-am făcut sesizări, ci am trimis rapoarte. Iar în rapoartele alea erau consemnate tăieri ilegale. Acum depinde ce se înțelege printr-o plângere. Dar la noi, dacă o cioată, un arbore e tăiat ilegal, noi facem proces verbal de constatare”, explică Stețco.

Ulterior discuției, Garda Forestieră Cluj a emis un alt răspuns.

Primul răspuns dat de Garda Forestieră Cluj la întrebarea ”Câte plângeri/sesizări a formulat Garda Fortestieră Cluj către procurorii DNA ?”
Al doilea răspuns al Gărzii Forestiere Cluj trimis în urma discuției cu șeful instituției.

Șmecheria amenajamentelor forestiere emise cu anticipație

Însă, cioatele din pădurile supravegheate de Garda Forestieră Cluj apar concomitent cu vilele șefilor din instituțiile silvice și cu zerourile din conturile celor care taie copaci pe bandă rulantă.

Mari zone de la granița României cu Ucraina care, în urmă cu 10-20 de ani erau împădurite sunt acum rase, iar acest lucru poate fi văzut cu ajutorul Google Earth. Spre deosebire de noi, ucrainenii și-au păstrat, cel puțin în zona graniței, pădurile aproape intacte.

Cele mai multe tăieri masive de lemne se fac prin intermediul amenajamentelor forestiere care, din punct de vedere legislativ, sunt avize de tăiere pe suprafețe mari de pădure și se pot emite o dată la 10 ani. Însă, există și excepții, iar de pe urma acestora apare România deșertificată.

În teorie, prin amenajamentele silvice se încearcă ținerea sub control a tăierilor de masă lemnoasă.

Spre exemplu, dacă într-o suprafață de pădure s-a calculat o anumită cantitate de lemn, peste 10 ani pădurea trebuie să aibă, cel puțin, tot atâta masă lemnoasă.

Pentru ca un amenajament să se facă mai repede de 10 ani trebuie ca pădurea să fi fost lovită de o calamitate (vijelii puternice, ploi abundente, incendii, etc.) și 60-70% din copaci să fie rupți, fără posibilitate de regenerare pe cale naturală. Acest gen de ”tăieri anticipate” sunt aprobate prin ordin de ministru, iar la baza avizelor stă o ”stivă” de documente în care pot fi regăsite avize de mediu, rapoarte ale direcțiilor silvice, gărzii forestiere, etc.

Însă, prin intermediul acestor amenajamente, făcute anticipat, sub perioada de 10 ani, practic sunt anulate toate dovezile tăierilor ilegale de pădure din zona vizată. Printr-un amenajament nou se stabilește cantitatea de lemn la care se fac viitoarele raportări și, în multe cazuri, ele nu reprezintă altceva decât o mușamalizare a tăierilor ilegale anterioare.

Practic, cei de la gărzile forestiere ar trebui, înainte de constituirea unui amenajament nou, să verifice cantitatea de lemn care, în 100% dintre cazuri, este mai mică față de cea din acte și de cea raportată în sistemul SUMAL. În situații de acest fel trebuie făcut un proces verbal de constatare a infracțiunii de tăiere ilegală de copaci, dar aceste documente lipsesc cu desăvârșire din documentația care stă la baza constituirii unui amenajament silvic emis mai repede de 10 ani.

Șeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Stețco, spune că această ”șmecherie” se făcea înainte de a ajunge el în funcția pe care o ocupă, pe vremea când era… secretar de stat!

”Mai nou se pot aproba amenajamente înainte de se emite ordinul de ministru, este o prevedere legală. Înainte nu era, dar acum este. În 2007-2008 erau niste băieți șmecheri care făceau tot felul de amenajamente, e adevărat, dar acum nu e vorba de așa ceva! E un ordin de ministru care specifică așa ceva ! Documentele sunt verificate, pozele se încarcă pe site, totul este la vedere. Totul la noi se confirmă cu documente !”, explică Stețco.

Politicianul care lărgește poienile

În 2019, Ocolul silvic Dragomirești a formulat către Garda Forestieră Cluj o cerere (6232/18.07.2019) prin care cerea aprobarea unor amenajamente înainte de termenul de 10 ani.

”1. APV 12846 Vlad Ioan, OS dragomirești, UP 1 Iedișorul, ua 50 A, suprafața 2 ha, volum 41 mc, proprietar Iuga Vasile (…), natura produselor accidentale II, suprafață ce necesită a fi împădurită – nu este cazul, factori ce au afectat arboretul – doborâturi și rupturi de vânt urmare a fenomenelor meteo din lunile decembrie 2018 – ianuarie 2019 (…).

2. APV 12861 Ofrim Marincuța, OS Dragomirești, UP 1 Iedișorul, suprafața 3,50 ha, volum 558 mc, proprietar Ofrim Mărincuța, natura produselor accidentale !, suprafața ce necesită a fi împădurită – 1,50 ha, factorii ce au afectat arboretul – doborâturi și rupturi de vânt urmare a fenomenelor meteo din luna septembrie 2017(…) APV 12861 face obiectul depășirii posibilității anuale, apv 12846 nu face obiectul depășirii posibilității anuale, (…) arboretele sunt incluse în situl Natura 2000, pentru care nu sunt instituite restricții de mediu”, arată adresa semnată de șeful ocolului Dragomirești Dr. ing. Horj Pavel și de Responsabilul fondului forestier, ing Iuga Vasile.

La aceste cereri făcute de reprezentanții Ocolului silvic Dragomirești, o comisie formată din Danuț Iacob (președinte) și membrii CTAS (Ciprian Bădescu, Florin Achim, Marian Tudoran, Eduard Voican, Banu Constantin, Gabriel Duduman, Gheorghe Gheorghiță, Macău Cristian, Cristea Marius) au dat aviz favorabil, iar șeful Gărzii forestiere Cluj, Istrate Stețco, a emis noul amenajament fără ca documentația să mai aibă parte de avizul ministrului Mediului, așa cum prevede legea.

Șeful Ocolului silvic Dragomirești este un fost politician. Între 2007 – 2009, Pavel Horj a fost șeful Direcției Silvice Maramureș, apoi deputat PNL. După terminarea mandatului de la Camera Deputaților a revenit la Direcția Silvică Maramureș și acum este șeful Ocolul Silvic Dragomirești.

Unul dintre verii lui este Lupu Horj, patronul firmei Horber care se ocupă de exploatarea pădurilor din zona Maramureșului.

Procurorul și lanțul slăbiciunilor

La începutul acestui an, șeful DNA Cluj, procurorul Ionuț Vasile, care a venit la conducerea parchetului anticorupție clujean din Baia Mare – o zonă cu un potențial uriaș pentru un anchetator care urmărește afacerile cu lemn tăiat ilegal – a pus cruce unui dosar în care erau acuzați de corupție fostul ministru al Mediului, Ioan Deneș, șeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Ștețco, și conducerea Direcției Silvice Maramureș. Anterior, DNA Cluj – Serviciul Teritorial Baia Mare închisese dosarul de cercetare penală în care era anchetată modalitatea prin care hoții de păduri au ras sute de hectare de pădure. Acuzațiile împotriva lor au fost clasate pe motiv că procurorii nu au găsit nicio legătură între faptul că sutele de hectare de pădure au fost rase sub ochii închiși ai șefilor din Garda Forestieră, Ministerul Mediului și Direcția Silvică Maramureș. Pădurarii implicați în tăierile ilegale au jurat în fața procurorilor DNA Cluj că șefii lor nu au avut nimic de-a face cu dispariția pădurilor, iar declarațiile lor au fost luate ca atare.

Procurorii au avut pe masă toate dovezile necesare pentru a trimite în judecată un dosar în care o pădure de peste 100 de hectare a fost tăiată ilegal și vândută la Schweighofer, dar au văzut partea plină (sau goală) a paharului și au ales să îi scape pe cei incriminați de clujeanul Crin Gălățean, care a reclamat furtul pădurilor. În plângerile lui au fost indicate probe care arătau cum de la pădurari până la șefii Gărzii Forestiere Cluj, nimeni nu a auzit drujbele și huruitul camioanelor care au scos sute de vagoane de lemne din pădurile din aria Ocolului Silvic Borșa. În lista celor acuzați s-au regăsit nume grele din Direcția Silvică Maramureș, șeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Ștețco sau fostul ministru al Mediului, Ioan Deneș.

Șeful DNA Cluj, procurorul Ionuț Vasile, a decis ca o parte din cercetare, cea privitoare la pădurarii care au dat o mână de ajutor hoților de lemne, să fie disjunsă către procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeul de Sus. Acuzațiile aduse împotriva șefilor din Direcția silvică Maramureș, a Gărzii Forestiere Cluj sau fostului ministru al Mediului au fost ”tocate mărunt” și clasate.

Un evaluator independent, care a fost contractat să stabilească prejudiciul a descoperit că, practic, pădurea din Ocolul Silvic Borșa a fost rasă. Proprietarul pădurii, Crin Gălățean a depus mai multe plângeri la Garda Forestieră, poliție, procuratură, DNA, Ministerul Mediului în speranța că autorii jafului și a pădurilor masacrate vor fi trași la răspundere. Însă ”lanțul slăbiciunilor” este atât de puternic încât nimeni nu a fost găsit vinovat.

Plângere împotriva României pentru defrișările ilegale

Studiile făcute de Greenpeace România estimează că România pierde trei hectare de pădure pe oră din cauza degradării, defrișărilor legale și ilegale – inclusiv suprafețe întinse de păduri vechi neatinse.

Trei ONG-uri – Agent Green, ClientEarth și EuroNatur – au depus o plângere împotriva guvernului României la Comisia Europeană, acuzând că modul în care se taie lemnele contravine legea UE privind protecția naturii.

 „Sunt multe în joc deoarece în România există ultimele păduri primitive, vechi și vaste – care devin pur și simplu așchii pentru mobilă” susține Gabriel Păun, șeful organizației ecologiste Agent Green, într-un material publicat la BBC despre defrișările de păduri din România.

Guvernul de la București a spus că a intensificat eforturile împotriva defrișărilor ilegale, prin inspecții și monitorizări mai bune.

1 COMENTARIU

  1. De unde sa se finanțeze și partidele politice? Dacă au ocupat funcții trebuie sa își umple și ei buzunarele cumva. Tragic este ca oricum nu li se întâmplă nimic….

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here