Deputaţii au adoptat schimbarea legislaţiei privitoare la infracţiunile care intră în jurisdicţia procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Conform noilor norme adoptate de deputaţi, infracţiunile în care nu s-a cauzat o pagubă mai mare de un milion nu vor mai intra în jurisdicţia procurorilor de la anticorupţie. Reprezentantul Guvernului a susţinut că DNA este supraîncărcată şi trebuie degrevată de cauze care au un efect limitat. În urma schimbărilor, DNA-ul are în competenţă doar infracţiunile de abuz în serviciu cu prejudiciu mai mari de un milion de euro, cauzele de evaziune fiscală, înşelăciune şi de fraudă vamală cu acelaşi nivel al daunelor revenind DNA doar dacă au legătură cu fapte de corupţie.

 

 

Pe fondul scandalului legat de Roşia Montană, guvernanţii au adoptat o ordonanţă de urgenţă conform căreia infracţiunile în urma cărora se fac prejudicii mai mici de un milion de euro nu vor mai intra în jurisdicţia procurorilor DNA.

Săptămâna trecută, în plenul Camerei Deputaţilor s-a adoptat, cu 235 de voturi „pentru”, 21 voturi „împotrivă” şi 45 abţineri, ordonanţa care elimină din competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie cauzele privind unele infracţiuni. Ordonanţa de urgenţă 63/2013 prevede că Direcţia Naţională Anticorupţie este competentă să efectueze urmărirea penală, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a un milion de euro, în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu, prevăzute de articolele 246, 247, 248 şi 248 indice 1 din Codul penal.

Reprezentantul Guvernului a susţinut că DNA este supraîncărcată şi trebuie degrevată de cauze care au un efect limitat.

Camera Deputaţilor este prima sesizată cu această ordonanţă, Senatul fiind decizională.

OUG 63/2013 care modifică articolul 13 alineatul 1 indice 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 43/2002 privind DNA a intrat în vigoare din 26 iunie, când a fost publicată în Monitorul Oficial.

Astfel, în urma modificărilor aduse OUG 43/2002, DNA are în competenţă doar infracţiunile de abuz în serviciu cu prejudiciu mai mare de un milion de euro, cauzele de evaziune fiscală, înşelăciune şi de fraudă vamală cu acelaşi nivel al daunelor revenind DNA doar dacă au legătură cu fapte de corupţie.

 

DNA-ul se mişcă doar pentru sume rotunde

 

Dacă în urma infracţiunilor s-a cauzat un prejudiciu mai mic de un milion de euro, cazurile de evaziune, înşelăciune şi infracţiunile vamale cu pagube vor trece în competenţa parchetelor.

„Cauzele înregistrate la DNA anterior intrării în vigoare a ordonanţei se soluţionează de către această structură specializată”, se arată în actul normativ.

În forma anterioară modificărilor aduse prin OUG 63/2013 era prevăzut că „Direcţia Naţională Anticorupţie este competentă să efectueze urmărirea penală, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro, în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5), art. 246, 247, 248 şi 248 indice 1 din Codul penal, al infracţiunilor prevăzute la art. 175, 177 şi 178 – 181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare şi în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale”.

În urma modificării, noua formă a alineatului este: „Direcţia Naţională Anticorupţie este competentă să efectueze urmărirea penală, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 246, 247, 248 şi 248 indice 1 din Codul penal”.

Ministerul Justiţiei preciza în 19 iunie că modificarea legislativă a fost solicitată deoarece normele care stabilesc competenţa DNA au dus la supraîncărcarea procurorilor.

„Astfel, datele statistice arată că volumul de activitate al D.N.A. a crescut cu 11,96% în 2012, cu 13,5 % în 2011 şi cu 19,75% în 2010. Această împrejurare a determinat ca numărul mediu de dosare aflate în lucru la un procuror D.N.A. care desfăşoară activitate de urmărire penală, să fie de 80 – 90 de dosare. Având în vedere complexitatea cauzelor, determinată de specificul infracţiunilor atribuite în competenţa D.N.A., efectuarea urmăririi penale în mod nemijlocit de către procuror în toate aceste dosare este extrem de dificilă, ceea ce duce în mod inevitabil la întârzieri semnificative în efectuarea actului de justiţie”, nota ministerul, precizând că „prin această Ordonanţă nu a fost modificat cadrul legal referitor la infracţiunile de corupţie, iar cauzele de înşelăciune şi evaziune fiscală care sunt conexe cu fapte de corupţie vor fi în continuare instrumentate de DNA”.

 

 

BOX

 

De ce se “restrânge” DNA-ul

 

În expunerea de motive la OUG 63 se arată, printre altele, că „având în vedere obiectivele asumate de statul român în cadrul MCV şi recomandările formulate de experţii Comisiei Europene, pentru a putea asigura funcţionarea optimă a DNA este necesară modificarea prevederilor referitoare la competenţa direcţiei, pentru a elimina cauzele care au o legătură limitată cu fenomenul marii corupţii”.  Proiectul de lege precizează că „restrângerea competenţei organului de urmărire penală specializat va determina eficientizarea activităţii Direcţiei şi va permite concentrarea resurselor investigative asupra infracţiunilor prevăzute de legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a îndeplini astfel rolul pentru care a fost înfiinţată DNA”.

 

Răzvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here