Gazeta de Cluj vă prezintă proiectele de management cu care candidații la funcțiile de șefi în cadrul marilor parchete naționale vor să acceadă în funcții. Dacă Tiberiu Niţu, propus pentru şefia PICCJ, vrea dezincriminarea unor fapte care pot fi sancţionate drept contravenţii, Bogdan Dimitrie Licu, propus pentru postul de prim-adjunct al procurorului general al PICCJ, intenţionează să desfiinţeze parchetele cu activitate redusă. De asemenea, Codruţ Olaru, propus pentru funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului General, arată în proiectul de management că o prioritate imediată este acordarea iniţiativei legislative pentru Ministerul Public, iar Alina Mihaela Bica, propusă pentru şefia DIICOT, doreşte realizarea de controale lunare la serviciile teritoriale ale direcţiei şi crearea unui sistem informatic datorită căruia să se evite cercetarea unor persoane pentru aceleaşi infracţiuni de către mai multe structuri ale Ministerului Public.
Codruţa Kovesi, propusă pentru şefia DNA, arată în proiectul de management că va continua să respingă cererile comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le fac şi va sesiza CSM dacă parlamentari sau miniştri fac afirmaţii defăimătoare la adresa acestora.
Aceasta argumentează că „cea mai mare ameninţare la adresa funcţionării DNA este reprezentată de posibilele presiuni (de regulă, din afara sistemului judiciar) urmărind limitarea independenţei procurorilor”. „Unul dintre obiectivele mele prioritare va consta în apărarea statutului procurorului anticorupţie şi consolidarea independenţei sale faţă de orice ingerinţe externe. Până în prezent au existat situaţii în care reprezentanţii altor puteri au făcut declaraţii care au fost interpretate de CSM drept ingerinţe în activitatea magistraţilor sau au solicitat audierea procurorilor în Parlament, care a fost la rândul ei considerată incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”, a mai scris Kovesi, în documentul citat. În proiectul Codruţei Kovesi se mai menţionează că „principalul obiectiv al noii echipe de conducere a DNA trebuie să fie asigurarea continuităţii şi stabilităţii activităţii, iar procurorul şef are un rol esenţial în acest proces, prin definirea de priorităţi şi aplicarea unor standarde de calitate şi eficienţă în activitate”. Kovesi subliniază că, în ceea ce priveşte îndeplinirea măsurilor stabilite de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) a progreselor României, va urmări optimizarea activităţii pe priorităţi, printre care investigarea cauzelor de corupţie la nivel înalt, a cazurilor de fraude şi conflicte de interese în achiziţiile publice, a celor de spălare de bani şi a infracţiunilor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene.
Bica așteaptă “informări”
Potrivit proiectului său de management, Bica doreşte realizarea unor controale lunare la serviciile teritoriale ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), pentru a se constata „aspecte legale de realizare a unui act de urmărire penală transparent, cu respectarea celor mai înalte exigenţe profesionale şi a principiului celerităţii”. Tot pentru eficientizarea activităţii procurorilor DIICOT din teritoriu, Bica propune analizarea cauzelor „în funcţie de vechimea şi complexitatea acestora, pentru a se evita pericolul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale”. În acelaşi context, Bica vrea să fie întocmite „informări vizând aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea unitară a legii, inclusiv aspecte relaţionate sectorului judiciar”. În proiectul său de management mai figurează şi „creionarea şi implementarea, sub coordonarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a unui sistem informatic care să permită evitarea situaţiilor în care o persoană fizică/juridică este cercetată pentru săvârşirea aceloraşi infracţiuni de mai multe structuri ale Ministerului Public”, inclusiv în cadrul DIICOT. Printre obiectivele propuse de Alina Mihaela Bica se mai numără: creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor şi consolidarea practicii judiciare, menţinerea gradului de integritate profesională şi morală a procurorilor şi personalului auxiliar, prin continuarea implementării standardelor de integrare în sistemul judiciar şi prin promovarea unor ghiduri de bune practici în domeniu; realizarea unui sistem care să permită implementarea reglementărilor din Legea nr. 202/2011 referitoare la unificarea practicii judiciare şi a viitoarelor reglementări din Noul Cod de procedură penală.
Olaru și Licu vor să umble la schemele de personal
Bogdan Dimitrie Licu, propus pentru postul de prim-adjunct al procurorului general al PICCJ, intenţionează, potrivit proiectului său de management, desfiinţarea parchetelor cu activitate redusă sau reducerea schemelor de personal ale acestora şi preluarea posturilor de unităţile cu multe dosare. O altă măsură are în vedere redistribuirea posturilor vacante în interiorul Ministerului Public, pentru a ajuta unităţile de parchet care se confruntă cu un volum mare de activitate, deşi în schemele respectivelor unităţi nu se regăsesc posturi vacante. În proiectul de management al lui Codruț Olaru se menţionează că priorităţile imediate ce trebuie asumate au în vedere îndeplinirea condiţionalităţilor ce revin Ministerului Public (MP) prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), pentru continuarea şi consolidarea activităţii de combatere a corupţiei, dar şi acordarea iniţiativei legislative pentru această instituţie, de îndată, în contextul în care ministerul este chemat să pună în practică dispoziţiile penale şi civile ale forului legislativ, dar nu are posibilitatea iniţierii directe a unor proiecte de legi, deşi, frecvent, constatările practice impun, fie amendarea unor legi, fie adoptarea altora noi. Alte măsuri propuse în proiect au în vedere consolidarea instituţională a DIICOT şi DNA, în condiţiile în care „aceste unităţi au fost şi sunt vectorul de imagine a Ministerului Public”, dinamizarea activităţii parchetelor de pe lângă curţile de apel şi a celor de pe lângă tribunale, prin reanalizarea ştatelor de funcţii şi a cazuisticii concrete.
Ștefan Trandafir
