Procurorii se uită cum s-au scurs trei milioane de euro la Hidrotarniţa

Timp de trei ani salariaţii de la Hidrotarniţa, proiectul care a fost declarat nefezabil de Ministrul Energiei, Ovidiu Agliceru, au câştigat aproximativ un milion de euro. Pe lângă acest milion, statul a mai plătit şi o serie de studii de fezabilitate care au costat mult mai mult, pentru ca acum autorităţile să declare că Hidrotarniţa nu se va mai construi. Aproape 20 de angajaţi de la Hidrotarniţa, societatea prin care statul vrea să construiască o hidrocentrală pe valea râului Someşul Cald, la 30 de km de Cluj Napoca, au un salariu lunar mediu de peste 7.000 de lei. Asta în condiţiile în care proiectul este nefezabil, nu există un investitor şi, practic, din 2013 până acum nu s-a făcut nimic concret.

Din 2013, când a fost înfiinţată firma Hidrotaniţa SA,  până acum compania a avut un număr mediu de 10 salariaţi, însemnând membrii consiliului de administraţie şi personalul auxiliar. Unele dintre aceste persoane nu au avut vreo legătură cu domeniul energetic, ci mai curând cu sectorul agricol. Însă, datorită relaţiilor pe care le au reuşit să se înşurubeze într-un post în care, practic, nu făceau nimic. Cu toate acestea, ei şi-au administrat salarii cu o medie de 2.000 de euro/lună. În 2013, potrivit Monitorului Oficial, chiar dacă nu s-a făcut nici un studiu de fezabilitate, s-au calculat salariile pentru cei 19 angajaţi în această societate: aproximativ 7.000 de lei salariul mediu/lună. Potrivit Monitorului Oficial, anul trecut, salariul mediul al unui angajat de la Hidrotarniţa a fost de 7.384 de lei/lună. Bugetul a fost aprobat printr-un ordin comun al ministrului Energiei, Victor Grigorescu, al ministrului Finanţelor Publice, Anca Dragu, şi al ministrului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Claudia Costea. Astfel, un salariat a avut, în medie, un câştig lunar brut de 7.564 lei, determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, şi de 7.384 lei, determinat pe baza cheltuielilor cu salariile. La finele anului 2015, compania avea 19 salariaţi, iar în 2014, potrivit Ministerului de finanţe, erau înregistraţi 7 salariaţi.

CV-uri inexistente plătite cu 7.000 de lei/lună

În cadrul Hidro Tarniţa SA, Dan Gherghelaş a ocupat funcţia de director interimar până în noiembrie 2014. Ce l-a recomandat pe Gherghelaş pentru acest post? A fost şef la SAPARD şi APIA, instituţii care se ocupă de administrarea fondurilor UE pentru agricultură şi are un.. blog! Ulterior, în locul lui a fost numit Ovidiu Demetrescu, cu o experienţa de 16 ani în domeniul asigurărilor şi serviciilor financiare, 9 ani în fuziuni şi achiziţii şi 15 ani în domeniul energetic.

După Demetrescu, funcţia a fost ocupată de Ion Badea, un bucureştean pe care nu îl recomandă absolut nimic, CV-ul lui nefiind public. Potrivit unor informaţii, el ar fi fost propulsat în acest post de Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Printre ipochimenii care câştigă aproximativ 7.000 de lei/lună şi fac parte din consiliul de administraţie al Hidro Tarniţa SA pot fi amintiţi udemeristul Novak Levente, consilier în cadrul Ministerului Culturii. Spre exemplu, la hotărârea NR. 65/29 din aprilie.  Novak nu a mai participat la şedinţă, prezenţa lui fiind asigurată telefonic. Cătălin-Ionut Deaconescu, fost Prefect al Bucureştiului. După ce a terminat Facultatea de Ştiinţe Politice, care îl recomandă pentru o funcţie de conducere din cadrul unei companii de electricitate, Deaconescu s-a ocupat cu ”statul degeaba”. Potrivit experienţei profesionale, în perioada ianuarie 2001-octombrie 2002 a fost expert în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Apoi, între octombrie 2002 şi februarie 2005 a lucrat ca expert la Camera Deputaţilor, Grupul Parlamentar PNL. Pentru ca fisa postului să fie completă, el a ”tăiat frunză la câini” şi în perioada martie 2005 – octombrie 2005 din funcţia de director la Direcţia pentru Serviciile Publice Deconcentrate, Ministerul Administraţiei şi Internelor. Din Consiliul de Administraţie, nu le recomandă nimic pe  Gabriela Rossita Dumitriu şi pe Elena Popescu.

Potrivit mfinanţe.ro, în 2014, SC Hidro Tarniţa SA a avut cifră de afaceri şi profit zero, dar a acumulat datorii de 879.205 de lei.

Se ştia din 2006 că se aruncă bani pe Hidrotarniţa

Abia zilele trecute, Ministrul Energiei, Ovidiu Agliceru, a dezvăluit că încă din 2006 se ştia că proiectul Hidrotarniţa este unui nefezabil. ”În anul 2006 a fost făcut un studiu de fezabilitate de către un consorţiu din Marea Britanie, iar concluziile respectivului studiu au fost că nu este fezabil proiectul Tarniţa. Acest lucru a fost constatat apoi şi în timpul insolvenţei (Hidroelectrica – n.r.)”, a spus Agliceru, prezent la o conferinţă pe teme de specializate organizată de ziarul Bursa.

El a susţinut că Hidroelectrica a anunţat Ministerul Economiei de la acea dată, care se ocupa de domeniul energetic, cu privire la rezultatele acestui studiu. Agliceru a fost întrebat care este poziţia Hidroelectrica privind intenţia Ministerului Energiei de a renunţa la proiectul Tarniţa în favoarea unor centrale mai mici, tot cu acumulare prin pompaj.

Oficialul producătorului de energie a amintit că, anii trecuţi, s-a încercat un experiment, respectiv retehnologizarea hidrocentralelor de pe Oltul Inferior, astfel încă acestea să poată funcţiona şi în sistem reversibil, adică ziua să producă energie, iar noapte să funcţioneze ca un consumator, pompând apa înapoi în lacul de acumulare. Rezultatul a fost generarea unei energii extrem de scumpe, din cauza costurilor mari cu utilizarea apei.

”Am constatat că preţul apei pentru uzinare era foarte mare. Noi plăteam aceeaşi apă de câte ori o foloseam, de câte ori trecea prin turbinele centralei. Mai mult, ni s-a spus că ar trebui să plătim şi pentru apa pe care o pompăm”, a spus Agliceru.

Ministerul Energiei analizează posibilitatea construirii mai multor hidrocentrale cu acumulare prin pompaj mai mici, pe tot teritoriul ţării, în locul proiectului Tarniţa, estimat la un miliard de euro, a declarat, miercuri, ministrul de resort, Victor Grigorescu, în cadrul unei dezbateri organizate de Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.

El a subliniat faptul că, până acum, rezultatele proiectului Tarniţa-Lăpuşteşti sunt zero, deşi s-au cheltuit trei milioane de euro pentru acesta.

Hidrocentrală pentru sifonat bani

În momentul de faţă există alte cinci hidrocentrale similare acestui proiect care nu sunt rentabile. Acest lucru o spune chiar administratorul Hidroelectrica, Remus Borza. „Anul trecut, în august, am pornit toate hidrocentralele de pe Olt pentru o lună. Apoi, cu cifre, am demonstrat autorităţilor şi tuturor celor interesaţi că acestea nu pot funcţiona în condiţii de rentabilitate economică cu actualele niveluri de preţ ale energiei din piaţă şi cu cadrul legislativ actual. Acelaşi lucru ar fi şi la Tarniţa, un proiect faraonic care, dacă s-ar face, ar ajunge în aceleaşi condiţii precum hidrocentralele noastre de pe Olt, care sunt noi-nouţe şi au costat 400 de milioane de euro, bani aruncaţi degeaba. Tarniţa-Lăpuşteşti nu are sens, nici cu chinezii, nici cu altcineva”, arată Borza. Hidroelectrica a angajat, prin procedură de licitaţie restrânsă ca şi consultant general, Asocierea Deloitte Consultanţă, HydroChinaZhong Nan Engineering Corporation, Banca Comercială Română, pentru servicii de consultanţă juridică, financiară, comercială şi tehnică în vederea selectării de investitori şi înfiinţării societăţii comerciale pentru realizarea obiectivului. Contractul de consultanţă, în valoare de 5 milioane de euro, a fost semnat în 2010. Investiţia necesară pentru racordarea la sistemul energetic naţional a fost evaluată la 135 de milioane de euro, urmând a fi introdusă în planul de investiţii al companiei de stat Transelectrica.

Proiect vechi de 40 de ani

Proiectul de realizare a centralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti a fost discutat pentru prima dată în România în urmă cu aproximativ 40 de ani, când au fost efectuate şi cercetările pentru depistarea celui mai bun loc. Locul de construcţie al hidrocentralei a fost ales dintr-o serie de aproximativ 20 de amplasamente din toată ţara, datorită, printre altele, căderii foarte bune de apă şi a poziţionării.

Sebastian Albescu