Procurorul clujean Fabian Gyula a făcut slalom prin Cluj-Napoca până la Avocatul Poporului

În ultimele zile, fostul procuror clujean, Fabian Gyula, a ținut primele pagini ale presei din țară în contextul propunerii pentru funcția de șef al instituției Avocatul Poporului din România. Controversele legate de el constau în faptul că are și cetățenie maghiară și a participat la câteva întâlniri legate de autonomia ținutul secuiesc. Neconcordanțele din declarațiile de avere sunt legate de o serie implicări ale lui într-o afacere imobiliară de proporții din Cluj Napoca. Împotriva lui au fost depuse plângeri penale la DNA, care nu s-au soldat cu trimiterea în judecată, și la Agenția Națională de Integritate. De asemenea, numele lui apare într-un dosar penal de abuz în serviciu, însă nicio instanță nu știe ce s-a întâmplat cu acțiunea respectivă.

În baza parteneriatului PNL-UDMR, fostul procuror clujean Fabian Gyula a fost propus pentru a ocupa funcția de șef al instituției Avocatul Poporului din România.

După ce a primit votul pozitiv din partea Comisiilor juridice reunite pentru a ocupa această funcție, în mass media au ”explodat” o serie de controverse legate de capacitatea lui de a fi ”avocat” al poporului român.

Una dintre ele este legată de participarea lui la mai multe întâlniri în care se discuta despre autonomia Ținutului Secuiesc, însă discursul lui a fost verificat de Inspecția Judiciară și nu a fost găsit nimic în neregulă. O altă controversă este legată de faptul că el are și cetățenie maghiară.

La obținerea acestui document el a depus un jurământ față de statul maghiar: ”Jur solemn că voi considera Ungaria patria mea. Voi fi un cetățean loial al Republicii Ungare și îi voi onora și respecta Constituția și legile. Îmi voi apăra țara cu toată puterea mea și o voi sluji pe măsura priceperii mele”.

În afară de Fabian Gyula, nimeni nu știe dacă, în situația în care va primi această funcție, va fi nevoit să pună în balanță interesele celor două state și în favoarea cui se va înclina.

Însă, există o serie de date, legate de declarațiile lui de avere,  și care arată modalitatea în care fostul procuror a dobândit câteva terenuri care făceau parte dintr-o afacere imobiliară controversată.

Afacerea Composesoratul Mănăștur

Potrivit declarațiilor de avere ale lui Fabian Gyula, date din postura de procuror clujean, în 2003 a declarat că a cumpărat două terenuri în cartierul Mănăștur. Documentul arată că le-a luat de la o persoană fizică și cotele suprafețelor indică faptul că fac parte din cadrul Composesoratului Mănăștur.

Vânzătorul a fost Nicolae Căpușan, un om de afaceri controversat din domeniul imobiliarelor. El a vândut terenuri la mai multe personalități din Cluj Napoca care ocupau funcții cheie în justiție, administrația financiară, administrația locală. Căpușan a încercat să cumpere terenul care aparținea Composesoratului Mănăștur cu un preț derizoriu: 8 dolari/mp. Ghinionul a fost că printre membrii composesori se afla o avocata Sanda Albu care, prin demersuri în justițe, a reușit să anuleze afacerea vizată de Căpușan.

Coincidența face ca, ulterior, procurorul Fabian Gyula a trimis-o pe avocată în judecată pentru evaziune fiscală, în situația în care nu s-a reușit demonstrarea vreunui prejudiciu patrimonial.

Indiferent de sesizările de incompatibilitate făcute de avocat, nimeni din justiția clujeană nu a luat vreo măsură.

Împotriva lui Fabian Gyula a fost făcută o sesizare la DNA Cluj, dar procurorul care s-a ocupat de caz nu l-a trimis în judecată. Însă, în rezoluție, se arată că fostul procuror Fabian Gyula  a fentat legea.

”Procurorul de caz a constat în sarcina învinuitului FABIAN GYULA săvârșirea faptelor ce constituie  infracțiunile cu care a fost sesizat, dar, printr-o evaluare eronată consideră că magistratul FABIAN GYULA , procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, deși, a sesizat în mod cu totul nelegal instanța civilă ”în vederea anulării cererii nr. 3495/402/09.02.1991 NU ”a urmărit sau a produs, o vătămare intereselor legale ale lui Șandor I Maria și Albu Sanda-Lucia, o tulburare însemnată bunului mers al justiției sau o pagubă patrimoniului acesteia,  ceea ce înseamnă că nu ar exista forma de vinovăție cerută de lege”, se arată în contestarea deciziei DNA Cluj.

Plângerea arată că ”procurorul de caz dr.Fabian Gyula ignorând condiția subordonării ierarhice, în absența infirmării de către instanța de judecată  sau de către Primul Procuror al curții de Apel Cluj a rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data de 30 ianuarie 2008 dată în dosarul nr.5542/2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a înțeles să pronunțe în baza actelor din dos. nr.5542/2005 o nouă rezoluție de neîncepere a urmării penale, dar, pe alte temeiuri juridice, respectiv pe prescripție, condiție în care a și promovat acțiunea în anularea unui înscris ÎNAINTE CA propria lui rezoluție din 12.05.2011 pronunțată în dos. nr.382/P/2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj să rămână irevocabilă.

De altfel, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție ar trebui să existe un dosar în care Fabian Gyula este judecat pentru abuz în serviciu. Reprezentanții ÎCCJ nu au formulat niciun răspuns până la închiderea ediției în legătură cu stadiul în care se află dosarul respectiv.

Sesizarea la ANI pierdută la Poștă

De asemenea, pe numele lui Fabian Gyula a fost depusă și o sesizare la Agenția Națională de Integritate care, în mod bizar, nu a mai ajuns la destinație.

”Din declarația domnului Fabian Gyula din data de 27.09.2010 rezultă cu puterea evidenței că toate cele 4(patru) terenuri declarate au fost dobândite încă din anul 2003și că este singur proprietar în cota de 1/1.

Totuși, din declarațiile din anii 2005, 2007, 2008 și 2009, adică un număr total de 5(cinci) declarații date pe proprie răspundere, rezultă că în fiecare declarație în parte acesta a  declarat un singur teren dobândit în anul 2003 și nu 4(patru) terenuri dobândite în anul 2003.

Cu privire la singurul teren declarat ca fiind dobândit în cotă parte de 1/1 inițial din anul 2003 acesta avea la început o suprafață de 657,5 m2 în declarația din 15.04.2005, suprafața lui scăzând la 547 m2 prin declarația 15.01.2007 și până în 27.09.2010, când din nou crește la 588 m2, dar, apar încă trei suprafețe de teren dobândite tot în 2003 cu suprafețe de 80 m2 și cota parte de ½ ,  834 m2 și și cota parte de87/1668, respectiv 117 m2 și cota-parte 54564/1063998.

Dar, acest lucru dovedește că declarațiile făcute de dl. Fabian Gyula la datele de 15.04.2005, 15.01.2007,  09.06.2008, 19.08.2008 și 22.05.2009 NU AU CORESPUNS REALITĂȚII.

Dar, situația se perpetuează în continuare.

Astfel, conform tuturor declarațiilor toate terenurile sunt deținute în cotă de câte ½ de către domnul procuror Fabian Gyula împreună cu soția Fabian Eva cu o cotă tot de ½ .

Dar, în realitate terenurile cu cotă de 43/154, 87/1668 și 54564/1063998 , deși, domnul procuror Fabian Gyula le declară ca fiind DRUM PRIVAT COMUN omite să menționeze și NUMELE COPROPRIETARILOR cu care le deține împreună cu soția sa în coproprietate, așa cum  stabilesc normele legale de completare a declarației de avere, care specifică faptul că: ”*2) La „Titular” se menţionează, în cazul bunurilor proprii, numele proprietarului (titularul, soţul/soţia, copilul), iar în cazul bunurilor în coproprietate, cota-parte şi numele coproprietarilor.” Este evident că acestea nu sunt deținute doar în coproprietate cu soția sa cu atât mai mult cu cât în mod logic cota parte de 54564/1063998 este o cotă parte deținută dintr-un teren forestier, adică dintr-o pășune sau pădure composesorală, respectiv din terenul Asociației Composesoratul Mănăștur”, se arată în sesizarea făcută către ANI.  

Fabian Gyula a declarat că ”nu sunt un o om conflictual, dar ceea ce s-a scris în gazetă a avut o notă tendențioasă și nu am garanția că va apare ceea ce vă spus. Terenurile respective sunt niște drumuri și terenurile aferente. Când s-a publicat acele informații, am fost verificat, când o cercetam pe acea doamnă avocat care a fost condamnată și exclusă din magistratură, am fost verificat și nu s-a descoperit nimic în neregulă. Puteți să scrieți orice, nu vă dau în judecată, nu sunt genul de om care să ceară bani de la alții. Nu mă ascund și totul este legal. Am cumpărat de la o persoană fizică, casa a fost autorizată încă de pe vremea lui Funar am depus cererea de autorizație. Funar spunea despre mine că, indiferent de etnie, sunt un om obiectiv. Unele terenuri au fost comasate, cele dobândite în 2003 toate sunt acolo, au acea suprafață, eu sunt ferm convins că totul este în regulă pentru că au fost verificate anual. Au mai fost câteva schimburi de teren cu un vecin”, a explicat Fabian Gyula pentru Gazeta de Cluj.

Prejudiciu calculat greșit

Printre dosarele instrumentate de Fabian Gyula se numără și unul provenit dintr-o plângere făcută de Rozalia şi Ioan Paşca în care i-au acuzat pe soţii Griga, fostul primarul Clujului, Sorin Apostu, şi pe secretarul municipalităţii, Aurora Ţărmure, de abuz în serviciu. Pentru că unul dintre inculpați era avocat, cercetarea a fost făcută de Fabian Gyula, în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj. El a dat soluţia de neîncepere a urmăririi penale (NUP) în situația în care fostul primar Apostu și fostul secretar al administrației locale clujene, Țărmure, nu au fost audiați de procuror. Soții Pașca au contestat soluţia la Prim-Procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Florin Magyar, care a menţinut aceeaşi soluţie.

Într-un alt dosar, din 2018,  procurorul de caz Fabian Gyula a trimis în judecată 14 inculpați acuzați că ar fi cauzat un prejudiciu de aproximativ un milion de euro. După aproape un an și jumătate de procese, judecătorul a emis o sentință prin care a apreciat că în rechizitoriu există mai multe nereguli printre care, cea mai notabilă a fost că procurorul de caz a calculat greșit prejudiciul.

Coleg cu fiul poetului care l-a recomandat pentru bursa Herder

O situație inedită din CV-ul lui Fabian Gyula o reprezintă faptul că a studiat la Universitatea din Vienna în virtutea faptului că a primit o bursă Herder. Însă, în aceeași perioadă de timp în care a fost student Herder, Gyula a fost și procuror stagiar la două parchete.

La Facultatea de Drept din cadrul UBB, fostul procuror a fost coleg cu fiul poetului și scriitorului maghiar Sándor Kányádi. În 1995, poetul maghiar a primit Premiul Herder, astfel că a avut posibilitatea să recomande un tânăr pentru o bursă Herder. S-a gândit la Gyula, care cu un an înainte absolvise Facultatea de Drept, și provenea din aceeași localitate cu el. Astfel, în timp ce studia la Universitatea din Viena, el a lucrat ca procuror în cadrul a două parchete: întâi la Târgu Secuiesc, apoi la Turda.

Propus de PNL, contestat de secretarul general al PNL

Robert Sighiartău, secretarul general al PNL, i-a cerut lui Fabian Gyula, propus Avocat al Poporului de către UDMR, să își spună opinia despre pensiile speciale dacă vrea ”votul majorității reformiste”. În paralel, deputatul USR, Tudor Benga a anunțat că nu îl votează pe Fabian Gyula pentru că acesta are pensie specială. Fabian Gyula, a declarat că s-a pensionat anul trecut, la vârsta de 49 de ani, iar pensia sa de magistrat este de peste 10.000 de lei. Întrebat dacă 49 de ani este o vârstă potrivită pentru a ieşi la pensie, acesta a spus: „Raportat la presiunea la care eşti supus în magistratură, da”.

„Fabian Gyula, propunerea pentru funcția de Avocat al Poporului, are obligația morală de ne prezenta opinia sa asupra pensiilor speciale în contextul în care dorește votul majorității reformiste din Parlamentul României”, a declarat Sighiartău, potrivit unui comunicat de presă. El spune că actuala majoritate parlamentară și-a asumat public desființarea pensiilor speciale și că este normal ca toate persoanele promovate în funcții publice să-și asume această viziune. Renate Weber, fostul Avocat al Poporului, a atacat la CCR impozitarea pensiilor speciale cu 85%. Prin acel gest, ea a demonstrat că nu este avocatul românilor ci doar avocatul privilegiaților care au numit-o în funcție. Weber a susținut că impozitarea pensiilor speciale ar fi o discriminare, deși în realitate cei cu adevărat discriminați sunt milioanele de români din buzunarele cărora se iau bani pentru a se plăti aceste pensii imorale”, a spus Sighiartău.

Comisia de la Veneția sesizată

”Se pare, într-adevăr, că la o ședință comună a Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților și a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat, ținută în data de 25 mai 2021, în timpul căreia au fost prezentate și dezbătute rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului pentru anii 2018, 2019 și 2020, s-a dat un vot de respingere.

În același timp, se pare că acest vot de respingere a permis ulterior destituirea Avocatului Poporului din funcțiile sale.

Dacă prezentarea și dezbaterea raportului de activitate al Ombudsmanului în fața Parlamentului constituie o bună practică, care este prevăzută în Principiile de protecție și promovare a instituției Ombudsmanului („Principiile de la Veneția”), și este susținută de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, condițiile legitime pentru întreruperea mandatului unui ombudsman sunt, de asemenea, clar stipulate, după cum urmează:

„11. Ombudsmanul poate fi revocat din funcție numai în conformitate cu o lista exhaustivă de condiții clare și rezonabile, definite de lege. Aceste condiții se referă numai la  criteriile esențiale de „incapacitate” sau „incapacitate de a îndeplini atribuțiile”, „conduită necorespunzătoare” sau „culpă ”, care trebuie interpretate îndeaproape. Majoritatea parlamentară necesară pentru revocarea din funcție a Ombudsmanului – chiar de către Parlament sau de către o instanță la cererea Parlamentului – trebuie să fie cel puțin egală cu, și de preferință mai mare decât cea stabilită pentru alegerea sa. Procedura de revocare este publică, transparentă și prevăzută de lege.”

Pentru a înțelege mai bine situația, v-aș fi recunoscător dacă ați avea amabilitatea să ne furnizați bazele și elementele juridice care au dus la această decizie grea, de a demite din funcție un Ombudsman în timpul exercitării mandatului său.

Între timp, vă rog să acceptați expresia celei mai înalte considerații.

Gianni BUQUICCHIO, Președintele Comisiei de la Veneția”, arată textul sesizării.