UPDATE: Am trimis o serie de întrebări şi către reprezentanţii Reutro. Am primit răspunsurile azi, 23.09.2024, după publicarea articolului:
- Având în vedere că acum a apărut sistemul RetuRO, au rămas în vigoare taxele catre AFM pe care le plătesc cei care pun pe piaţă ambalaje de plastic?
- Cum funcţionează Sistemul de Garanţie-Returnare împreună cu AFM?
- Aveţi în derulare proiecte prin care să se întoarcă în comunitate profitul încasat de RetuRO?
- Aveţi o evidenţă procentuală a profitului încasat de RetuRO?
Răspuns
Funcționarea Sistemului de Garanție-Returnare din România, respectiv RetuRO SGR S.A., în calitate de administrator al sistemului, sunt reglementate prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile. Hotărârea stabilește cadrul legal pentru implementarea SGR, domeniul de aplicare, părțile implicate și rolul acestora în cadrul sistemului.
Rolul și competențele Administrației Fondului pentru Mediu în cadrul SGR sunt stabilite prin art. 4 alin.(3), art. 25 alin.(4) lit. b), art. 26 alin.(3). Astfel, AFM are rolul de a verifica gradul de îndeplinire a obiectivelor de returnare, respectiv de a constata și sancționa neîndeplinirea anumitor obligații prevăzute de H.G. nr. 1074/2021.
RetuRO SGR este înființată ca societate administrată în sistem dualist, ce are la bază principiul not-for-profit, ceea ce înseamnă că, prin actul constitutiv, acționarii și-au asumat obligația de a reinvesti eventualul profit obținut exclusiv în dezvoltarea Sistemului de Garanţie-Returnare.
Subliniem că RetuRO funcționează pe baza unui buget aprobat de către acționari la începutul anului pentru anul fiscal în curs. Performanța economico-financiară a unei companii se evaluează pe baza rezultatului contabil, care se determină la sfârșitul unui an financiar. Și în cazul RetuRO, acest aspect va fi evaluat după încheierea anului financiar în curs.
Odată cu adoptarea HG nr. 1074/2021, începând cu data de 30 noiembrie 2023, toţi producătorii sau importatorii care pun pe piața băuturi în ambalajele prevăzute în prezenta lege sunt obligaţi să se înscrie în sistemul de garanţie-returnare gestionat de compania Returo. În acelaşi timp, conform OUG 196/2015, care nu a fost abrogată odată cu instalarea Returo în România, producătorii trebuie, sub incidenţa legii, să îşi plătească şi taxele aferente către AFM, independent de înscrierea în Returo. L-am contactat pe Adrian Corbu, vicepreşedintele AFM şi, de asemenea, am vorbit cu reprezentanţii Returo pentru a-i întreba cum funcţionează cele două împreună. Ca urmare a solicitarii noastre, AFM ne-a oferit un răspuns oficial.
2024 a adus modificări în declaraţia la Fondul de Mediu
Începând cu data de 01.01.2024, legislația privind raportarea la Fondul pentru Mediu a suferit modificări prin adăugări la Ordonanța de urgență nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, în vigoare din 30 decembrie 2005, și prin Legea nr. 175/2023, care aprobă modificările și completările Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2022. Astfel, în declarația la Fondul de Mediu au fost adăugate noi coloane și capitole, ajungându-se la un total de 14 capitole.
Un aspect important este coloana referitoare la cantitățile de ambalaje colectate, care nu poate avea valoarea zero. Astfel, organizațiile de transfer de responsabilitate (OIREP) care nu raportează colectările vor fi descalificate.
OIREP-urile au obligaţia de a depune la AFM declarații semestriale cu cantitățile colectate (ambalaje, EEE și baterii). AFM poate astfel verifica constant bazele de date și identifica dacă nu s-a raportat corect către OIREP-uri. Comparând datele cu documentele vamale, se poate calcula cantitatea de ambalaje neraportată de către firme către OIREP-uri.
În plus, la sfârșitul anului, OIREP-urile trebuie să plătească diferența dintre cantitatea preluată și cea colectată, aplicându-se o taxă de 2 lei/kg, la fel ca în cazul oricărei firme importatoare. Prin urmare, OIREP-urile nu vor tolera întârzieri mari la plata facturilor.
O altă schimbare importantă vizează Ecotaxa, aplicată pentru toate pungile din plastic folosite la transport. Până acum, această taxă era menționată doar ca o linie separată în raport, însă acum este necesar să se raporteze numărul exact de pungi din plastic pentru transport introduse pe piață de o societate. Astfel, se recomandă utilizarea pungilor din hârtie, mai prietenoase cu mediul.
Taxa se aplică indiferent de cine produce pungile (sau dacă sunt importate), fie că sunt vândute pline sau goale, cu sau fără siglă. Important este numărul total de pungi folosit pentru împachetarea mărfurilor sau vândute goale.
Pungile trebuie raportate lunar ca număr de pungi vândute, taxa fiind de 0,15 lei/bucată, plătibilă trimestrial. Se raportează atât numărul de pungi introduse pe piață, cât și greutatea acestora. Vom actualiza tabelul de raportare lunar pentru a include ecotaxa, plasticul de unică folosință și RETURO, în funcție de fiecare firmă în parte. Totuși, responsabilitatea raportării revine fiecărei firme, iar dacă comercializați pungi de transport, acestea trebuie incluse în raportul lunar, chiar dacă se întâmplă doar ocazional.
În declarație a fost adăugată și componenta RETURO (sistemul de garanție-returnare). Producătorii și importatorii trebuie să declare până pe data de 10 a fiecărei luni cantitățile către RETURO, iar acestea vor fi incluse și în declarația către AFM.
Sistemul RETURO se aplică pentru ambalaje din PET, sticlă și doze de aluminiu, cu capacități între 100 ml și 3 litri. Începând cu ianuarie 2024, inclusiv RETURO va depune declarații trimestriale la AFM, raportând cantitățile colectate de pe piață.
Tabelul de raportare către RETURO va include numărul și greutatea elementelor RETURO și procentul de 65% care trebuie atins de producători și importatori. Dacă producătorii nu vor avea de plătit pentru ambalaje, este foarte probabil să aibă de plătit pentru neîndeplinirea obiectivului RETURO.
Returo se pierde în termeni şi cere clarificări de la AFM
În noiembrie 2023, Returo a trimis o adresă către Administraţia Fondului de Mediu în care a solicitat clarificări cu privire la aplicarea prevederilor legii 249/2015, referitoare la noţiunea „de introducere pe piaţa naţională”. În răspunsul oferit de AFM se arată că produsele se consideră introduse pe piaţa naţională din momentul în care sunt predate sau lvirate în vederea distribuţiei indiferent dacă produsele sunt fabricate pe teritoriul naţional, importate sau achiziţionat pe teritoriul intracomunitar sau sunt produse „marcă proprie”.
În răspunsul oferit de AFM, aceştia solicită aplicarea unei practici unitare argumentânt că agenţii economici au obligaţia ţinerii unor evidenţe de gestiune cantitaiv-valorice foarte clare la momentul distribuirii produselor pe baza documentelor reglementate de Ordinul 2634/2015, care se referă la Normele generale de întocmire şi utilizare a documentelor financiar-contabile.
Practic, agenţii economici care intră sub incidenţa celor două legi care reglementează contribuţiile către AFM şi obligativitatea înregistrării în sistemul de garanţie-returnare gestionat de Returo se pot întâlni cu următoarele situaţii, anume obligaţia distrugere a unor ambalaje cu termen de valabilitate expirat sau confiscate. De asemenea, produsele care sunt distruse parţial sau total pe timpul transportului manipulării sau depozitării devin, conform răspunsului AFM, deşeuri pe teritoriul ţării şi trebuie declarate, cu luarea în calcul a costurilor de golire şi, totodată, cazurile în care ambalajul s-a deteriorat (doză PET+aluminiu), distrus (sticlă) sau chiar pierdut.
Poziţia oficială a Administraţiei Fondului de Mediu
Reporterii Gazeta de Cluj i-au adresat lui Adrian Corbu, vicepreşedintele AFM următoarele întrebări:
Având în vedere că acum a apărut sistemul Returo, au rămas în vigoare taxele pe care le plătesc cei care pun pe piaţă ambalaje de plastic?
Cum funcţionează sistemul de garanţie-returnare Returo împreună/ în paralel cu AFM?
Ce părere aveţi despre Sistemul de Garanţie-Returnare Returo, gestionat de către o societate comercială care pretinde că funcţionează pe principul non-profit, asemenea unui ONG şi în care Statul este unul dintre acţionarii minoritari
Credeţi că Statul român, prin AFM ar fi putut să gestioneze un sistem similar cu cel implementat de Returo, fără terţi asociaţi?
