Proiect de lege pentru suspendarea pensiilor foștilor milițieni și securiști

Printre beneficiarii pensiilor militare de serviciu figurează și foștii angajați din Miliție și Securitate de dinainte de 1989. Cătălin Drulă a formulat o propunere legislativă pentru suspendarea plățâii pensiilor pentru aceste categorii.

Asta, în cazul în care, împotriva celor vizați există hotărâri judecătorești definitive. Mai mult, plata acestor drepturi ar trebui suspendată încă din timpul proceselor. Proiectul de lege mai vizează și modificarea legislației CNSAS, în sensul ca această instituție să poată verifica din oficiu activitatea acestor persoane, nu doar la cererile formulate de terți. Juriștii sunt de părere că inițiativa legislativă conține mai multe posibile vicii de constituționalitate.

Potrivit proiectului de lege inițiat de președintele USR, Cătălin Drulă, „CNSAS inițiază, din oficiu și de îndată, acțiuni în constatarea calității de lucrător al Securității, pentru persoanele care, având calitatea de ofițer, subofițer sau angajat civil al Securității sau al Ministerului de Interne, inclusiv sub acoperire, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, au desfășurat activități prin care au vizat suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”, arată jurnalul.ro.

Drulă arată, în expunerea de motive, că aceste modificări elimină „caracterul discriminatoriu și aleatoriu al verificării foștilor ofițeri de Securitate și de Miliție, așa cum este aceasta reglementată de OUG 24/2008”. „În forma actuală a actului normativ, foștii lucrători ai Securității și Miliției cu atribuții pe linie de Securitate pot fi verificați de CNSAS numai în două situații. Fie ca urmare a accesului cetățenilor la propriul dosar, în cazul în care aceștia depun o cerere de verificare pentru ofițerii menționați în documentele consultate, fie dacă foștii ofițeri de Securitate și Miliție dețin vreuna din funcțiile sau demnitățile publice din OUG 24/2008”, precizează Cătălin Drulă. Acesta este de părere că „limitarea verificării cadrelor de Securitate și Miliție la cele două categorii (…) întârzie și diminuează substanțial procesul de deconspirare a aparatului represiv comunist, prin eliminarea posibilității de verificare din oficiu, pe care CNSAS să o poată iniția atunci când documentele din arhivă atestă încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului sau săvârșirea unor abuzuri”.

Principala modificare: tăierea drepturilor bănești

Însă, modificarea esențială din acest proiect vizează articolul 1 din Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat. Inițiativa lui Cătălin Drulă vrea să instituie regula potrivit căreia „nu beneficiază de pensie de serviciu, acordată militarilor în baza legii, lucrătorii Securității, adică persoanele care, având calitatea de ofițer, subofițer sau angajat civil al Securității sau al Ministerului de Interne, inclusiv sub acoperire, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, au desfășurat activități prin care au vizat suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și a căror calitate a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă”.

Mai mult, proiectul introduce în legea de bază o nouă prevedere potrivit căreia „punerea în mișcare a acțiunii judecătorești pentru constatarea calității de lucrător al Securității atrage de drept suspendarea plății pensiei de serviciu, până la soluționarea definitivă a cauzei”.

Cum motivează autorul inițiativa

Conform expunerii de motive, există mai multe legi în vigoare care stabilesc incompatibilități privind deținerea de către foștii lucrători ai Securității a unei funcții publice, a calității de magistrat sau a celei de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989. Însă, „niciuna dintre aceste legi nu rezolvă o situație de incompatibilitate mult mai gravă: cea în care foștii lucrători ai Securității beneficiază pe deplin de toate drepturile și beneficiile cadrelor militare, deși instanța a stabilit, printr-o hotărâre irevocabilă, că au încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale omului, prevăzute în tratatele internaționale ratificate de România, precum și drepturile civile, prevăzute în Constituțiile române în vigoare la data săvârșirii faptelor”, se arată în documentul citat.

Inițiatorul precizează că „după mai mult de trei decenii de la Revoluția din 1989, statul român democrat plătește, din bugetul public, drepturi și beneficii pentru foștii lucrători ai Securității, care, prin activitatea lor, au contribuit substanțial la menținerea regimului totalitar comunist”.