Proiectele Clujului aşteaptă guvernul

Centura de est a Clujului are termen de finalizare luna octombrie 2009. Costurile centurii de est, Vâlcele-Apahida, ar putea ajunge de la 64 de milioane de euro, cât era prevăzut iniţial, la aproximativ 100 de milioane de euro, în cazul în care beneficiarul lucrării, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), va accepta majorarea cu 48%, solicitată de italienii de la Pizza Rotti. În momentul de faţă, reprezentanţii Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri nu sunt de acord cu această creştere „semnificativă” a valorii devizului şi susţin că îşi vor impune punctul de vedere în faţa Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, responsabilă de alocarea fondurilor. Potrivit reprezentanţilor DRDP Cluj, motivele principale pe care italienii le invocă pentru a justifica creşterea costurilor sunt insuficienţa cantităţilor de materiale şi schimbarea unor soluţii tehnice. Înainte ca verdictul final să fie dat de către beneficiar, reprezentanţii regionali ai CNADNR de la Cluj vor realiza o analiză tehnică pe care o vor înainta la Bucureşti. Nu este prima dată când Pizza Rotti cere autorităţilor o astfel de majorare şi nici prima dacă când este refuzat. În vizita efectuată pe şantierul din Vâlcele ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, cataloga gestul italienilor de a solicita o majorare de 43% drept unul „impertinent” având în vedere abaterile de la graficul de lucrări. În acest moment, compania Pizza Rotti are întârzieri la construcţia centurii ocolitoare de aproximativ o lună. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a trasat centura ocolitoare a Clujului pe varianta estică – Vâlcele –Apahida, prin inima pădurii Gheorgheni situată în imediata apropiere a oraşului. În momentul în care autorităţile de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România au dictat traseul centurii din Cluj, aceştia nu au luat în calcul riscul ecologic al defrişării a peste 31 de hectare de pădure. Gestionarea masei lemnoase rezultată de pe urma defrişărilor a revenit Direcţiei Silvice Cluj-Napoca, administratorul celor 31,4 hectare de pădure vizate în proiectul centurii. Din cele peste 31 de hectare au fost deja defrişate deja 23,8.

Autostrada Transilvania, cel mai amplu proiect din Europa

Un alt proiect care aşteaptă finanţare este autostrada Transilvania. Acest proiect reprezintă o autostradă cu patru benzi, cu o lungime de 415 km, ce porneşte din centrul României, de la nord-vest de Braşov, ajungând la Oradea, la graniţa cu Ungaria. Autostrada va traversa întreaga Transilvanie de la sud-est la nord-vest, trecând pe lângă următoarele oraşe: Braşov, Făgăraş, Sighişoara, Târgu- Mureş, Cluj-Napoca, Zalău şi Oradea. Aliniamentul va începe de lângă Braşov, oraş cu o altitudine de aproape 600 de metri, va parcurge podişul Transilvaniei la o altitudine de 300-400 de metri, după care va ocoli pe la nord Carpaţii Apuseni, pentru ca în final să coboare în câmpia Crişanei la o altitudine de aproximativ 130 de metri. Autostrada este construită de către compania americană Bechtel Internaţional, împreună cu partenerul său din regiune, compania Enka Insaat ve Sanayi A.S din Turcia. Autostrada Transilvania este cel de-al patrulea proiect derulat de către Bechtel şi Enka şi este, în acest moment, cel mai mare proiect de infrastructură din Europa. La finalizarea lucrărilor aceasta va reprezenta un tronson important în cadrul sistemului naţional de autostrăzi din România. Construcţia autostrăzii prezintă o importanţă deosebită pentru integrarea României în economia europeană şi va realiza legătura dintre pieţele din Europa şi cele din Asia Centrală. Atât pe durata lucrărilor, cât şi la finalizarea acestora, planificate pentru 2013, autostrada va aduce României beneficii economice semnificative, în contextul aderării la Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007. Până în prezent, acest proces a fost finalizat pe o porţiune de cinci kilometri, respectiv între localităţile Turda şi Luna. Momentan, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a acumulat faţă de Bechtel, constructorul Autostrăzii Transilvania, datorii de 27 de milioane de euro, drept urmare, activităţile de construcţie vor fi reduse substanţial, iar această măsură ar putea afecta până la 2.300 de angajaţi, care vor fi disponibilizaţi.

Lucrări neîncepute la Spitalul Regional de Urgenţă Cluj

Cel de-al treilea proiect care aşteaptă finanţare de la stat este Spitalul Regional de Urgenţă Cluj, unul dintre cele mai vechi proiecte din judeţ şi urmează a fi construit pentru a prelua cazurile de urgenţă din toate judeţele din zona de Nord-Vest a României. Planul general vizează construirea unui spital care să reunească toate secţiile, pentru că una dintre cele mai mari probleme ale serviciilor medicale de urgenţă din Cluj-Napoca este transportul bolnavilor de la o unitate sanitară la alta. În 1995, Consiliul Judeţean a aprobat începerea construirii unui asemenea obiectiv la capătul Mănăşturului. Până în 2003, în această clădire s-au investit 1,1 milioane de lei. Apoi, brusc, clădirea respectivă nu a mai interesat pe nimeni. Aşa că au început să se facă alte propuneri de locaţie şi după patru ani, în care au fost propuse mai multe terenuri, în vara acestui an s-a stabilit ca şi locaţie finală un teren de 15 ha din comuna Apahida, lângă satul Câmpeneşti. Investiţia totală estimată pentru realizarea acestui proiect se ridică la suma de 280 de milioane de euro. După ce a creat nenumărate dispute politice, date fiind întârzierile legate de finanţare şi contestaţiile cu privire la locaţie, proiectul Spitalului Regional de Urgenţă a intrat iarăşi în atenţia publică. Investiţia se va ridica la aproape un miliard de lei, iar unitatea spitalicească va avea 878 de paturi, va ocupa o suprafaţă de peste 110.000 de metri pătraţi şi ar urma să fie construit în cel mult patru ani, deşi încă nu au fost începute lucrările la acest spital. Potrivit planului, spitalul va avea un heliport şi un hangar pentru elicoptere. Până în acest moment însă, deşi autorităţile locale aşteaptă bani de la Guvern pentru construcţia Spitalului Regional de Urgenţă, Ministerul Sănătăţii Publice nu a făcut nicio licitaţie pentru construcţia acestuia, ci doar pentru cele din Iaşi, Timişoara şi Târgu-Mureş.

Andreea Mitrică