Primăria Municipiului Cluj-Napoca primește anual sute de cereri pentru  locuinţe sociale şi puţini sunt cei care şi primesc un acoperiş deasupra capului. Clujenii se zbat luni întregi sau chiar ani să fie repartizaţi într-o locuinţă socială, dar fără niciun rezultat. La momentul actual, doar 2% din clujenii nevoiași au acces la o locuință socială. De mai bine de zece ani, Primăria Cluj-Napoca a început realizarea unui proiect care vizează construirea a două blocuri de locuințe sociale, proiect care a rămas nefinalizat. Acum, Emil Boc începe un alt proiect care vizează cumpărarea apartamentelor de pe piața liberă pe care le va transforma în locuințe sociale. Chiar dacă acest proiect va fi finalizat, procentul persoanelor care vor primi o locuință socială va crește cu doar 6%.

Locuințele sociale de pe piața liberă

Primăria Cluj-Napoca va cumpăra apartamentele de pe piața liberă, pe care le va transforma în locuințe sociale. “Vom cumpăra de pe piața liberă apartamente cu 1, 2 și 3 camere, cu destinația de locuințe sociale. Avem un buget pentru acest an între 1-1,5 milioane de euro și sperăm să putem achiziționa circa 25 de locuințe. Anual, la nivelul municipiului se alocă 15 locuințe sociale, în condițiile în care numărul de cereri este de 400”, au declarat reprezentanții municipalității în cadrul ședinței forului local administrativ.

Conform procedurii, la acest demers “poate participa orice persoană fizică sau juridică care dorește să înstrăineze o clădire, care satisface cerințele cuprinse în documentația pentru achiziție imobil și care deține un titlu de proprietate valabil asupra acesteia”.

Locuințe sociale insuficiente

În anul 2017, în Cluj-Napoca, au fost atribuite un număr de 10 locuințe sociale, deși au fost depuse 376 de solicitări; iar în anul 2018, au fost atribuite un număr de 7 locuințe sociale cu toate că s-au depus un număr de 375 de solicitări. Astfel, dacă efectuăm un simplu calcul observăm că doar sub 2% din persoanele care depun o solicitare au acces la o locuință socială.

În acest moment autoritatea publică locală Cluj-Napoca deține un număr de 5 locuințe sociale care pot fi predate în stare normală de folosință dar pentru lista de priorități din 2020, până la acest moment s-au depus 24 de solicitări/dosare.

Sute de cereri, 0 proiecte finalizate din bugetul alocat

De mai bine de zece ani, Primăria Cluj-Napoca a început realizarea unui proiect care vizează construirea a două blocuri de locuințe sociale pe str. Sighișoarei și str. Ghimeșului. Deși pe lista priorităților Primăriei Cluj-Napoca din anul 2018 figura și continuarea proiectelor de realizare a locuințelor sociale de pe cele două străzi, iar Bugetul general al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2018 a fost de 257 milioane de euro, până în momentul de față nu s-a construit nici măcar o locuință socială și nu s-a finalizat realizarea celor două blocuri.

Doctoranzii primesc punctaj mai bun decât cei aflaţi în situaţii dificile

Unul dintre criteriile principale la atribuirea de locuințe sociale de către Primăria Cluj-Napoca face referire la studii. În cazul persoanelor defavorizate există puține șanse ca cineva să ajungă la astfel de studii precum master, doctorat. Astfel, sute de cetățeni de la Pata Rât care aveau nevoie de o locuință socială nu s-au încadrat din cauză că nu au studii. Astfel putem observa o discriminare indirectă față de cei care trăiesc în sărăcie, se află în situații dificile dar nu au studii.

Conform criteriilor de selecție după depunerea unui solicitări pentru o locuință socială, observăm că se punctează ultima formă de studii absolvită cu diplomă. Dotoranzii primesc 45 de puncte în vreme ce persoanele nevoiașe care au doar studii primare doar cinci puncte.  De asemenea punctajul acordat doctoranzilor e cel mai mare de pe lista selecțiilor. Pensionari de boală pentru incapacitate permanentă de muncă primesc doar șapte puncte, persoane evacuate din foste case naţionalizate şi retrocedate fostului proprietar 40 de puncte iar persoanele care locuiesc în imobile revendicate şi au contract de închiriere încheiat cu Municipiul Cluj-Napoca, în derulare au un punctaj de doar cinci punte.

În anul 2017, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a amendat primăria Cluj și a cerut modificarea criteriilor în așa fel încât și persoanele fără studii sau cu studii primare, dar și cele cu dizabilități să aibă șanse egale cu cei cu studii universitare sau doctorale, deoarece persoanele cu studii superioare sunt favorizate de primăria Cluj la acordarea de locuințe sociale. Astfel, Consiliul a aplicat Primarului și o sancțiune de 3000 de lei. CNCD mai recomandat Primăriei Cluj să modifice Hotărârea de Consiliul Local prin care s-au aprobat criteriile de acordare a locuințelor sociale, în așa fel încât să fie avantajate și persoanele fără studii sau cele sărace.

Și în anul 2016 au existat la Primărie discuții privind criteriile discriminatorii de la acordarea de locuințe sociale. Romii care locuiesc la groapa de gunoi a orașului, Pata Rât, au venit chiar la Consiliul Local, asistați de o fundație și de profesorul universitar UBB, Eniko Vincze, ca să militeze pentru a fi integrați în oraș.

Numeroase ONG-uri au semnalat de asemenea că acesta este un criteriu discriminatoriu în condițiile în care persoanele care au nevoie de locuință socială fac parte, în general, din categorii socialedefavorizate.

Fundaţia Desire – Fundaţie pentru deschidere şi reflexie socială (Mişcarea Căşi sociale ACUM) a dat în judecată în martie 2017 Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca contestând, printre altele, HCL 434/2015 pentru că: “criteriile de acordare a locuinţelor sociale definite în HCL 434/2015 duc la excluderea persoanelor marginalizate de la obţinerea unei locuinţe sociale (faţă de care, conform Legii nr. 112/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, Consiliile Locale au obligaţia de a asigura o locuinţă adecvată) şi totodată încalcă flagrant dispoziţiile Legii nr. 114/1996 privind locuinţele.”

În martie 2018, Tribunalul Cluj a hotărât să anuleze Hotărârea Consiliului Local legată de acordarea locuinţelor chiriilor sociale.

”Admite acţiunea în parte. Anulează HCL 434/2015, HCL 647/2016 şi HCL 65/2017 sub aspectele contestate. Dispune reluarea evaluării situaţiei reclamanţilor în vederea acordării de locuinţe sociale cu excluderea criteriilor stabilite de HCL anulate, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. Cu cheltuieli de judecată în sarcina pârâtului. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Cluj. Soluţia se va pune la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în soluţia pe scurt.

Cu toate acestea, cererile continuă și în 2019 să fie evaluate pe baza unui sistem de criterii despre care deja autoritățile au stabilit că sunt ilegale și discriminatorii.

Primăria Cluj cumpără locuințe mobile pentru adăpost temporar

După locuințele sociale, Primăria Cluj-Napoca cumpără locuințe mobile pentru adăpost temporal. Licitația publică privind “achiziția de locuințe mobile, tip container, cu destinația de adăpostire temporală pentru persoanele afectate de urmările unei situații de urgneță” a fost publicată în sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), în 18 iunie 2019. valoarea contractului este estimată la 287.500 (fonduri bugetare), iar termenul limită de depunere a ofertei este 4 iulie 2019.