Primăria Cluj Napoca a primit de la Ministerul Apărării imobilul de la adresa Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 106, unde Emil Boc promite de 10 ani că se va construi Centrul Cultural Transilvania. Caietul de sarcini pentru proiect a fost făcut de o firmă conectată politic, iar niciun investitor nu a fost interesat de proiect din cauza condițiilor restrictive. Însă Boc a venit cu o idee salvatoare: pe terenul respectiv primăria va construi din fonduri proprii un centru cultural care va fi administrat de o asociație din care fac parte politicieni și oameni de afaceri.

De aproape 10 ani, Emil Boc și fostul primar condamnat penal, Sorin Apostu, promiteau că pe terenul fostei unități militare dezafectate de la adresa Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 106 urmează să se construiască Centrul Cultural Transilvania, unde va fi edificată și o sală de concerte pentru Filarmonica Transilvania. Trebuie remarcat că, în pofida faptului că filarmonica clujeană este recunoscută la nivel internațional, administrația municipală nu este în stare să construiască un sediu sau o sală de concerte proprie.

În 2010, Primăria Cluj Napoca a contractat un împrumut de la CEC în valoare de 90 de milioane de euro pentru o perioadă de 30 de ani. Printre proiectele care urmau să fie finanțate din acești bani se număra și Centrul Cultural Transilvania, însă pe parcurs banii au luat alte căi.

În paralel cu promisiunile electorale ale primarului Boc, administrația locală a contractat serviciile unei firme de consultanță pentru a pune la punct caietul de sarcini al licitației pentru construirea Centrului Cultural Transilvania. Este vorba de firma de casă a primăriei Boc, EPMC Consulting, fosta societate a ministrului Sulfina Barbu. Potrivit documentației făcute de EPMC, durata de concesiune pentru societatea care ar fi trebuit să construiască Centrul cultural Transilvania și va exploata spațiile a fost prelungită de la 25 la 40 de ani. În urma studiului realizat, firma EPMC a propus mai multe variante de proiect: ridicarea unui hotel de 4* și a unei clădiri de birouri, a unui hotel cu un parking de 233 de locuri sau a unei clădiri de birouri cu parking de 233 de locuri. Potrivit notei de fundamentare făcută de EPMC, hotelul necesită o implicare mai mare a investitorului, dar și un profit sporit, birourile sunt mai ușor de operat, iar performanțele financiare, mai ușor de previzionat, iar parkingul este însă mai puțin rentabil, dar se recomandă concesionarea acestuia împreună cu celelalte clădiri.

Macheta Centrului cultural Transilvania

Potrivit caietului de sarcini făcut în baza studiului EPMC, valoarea proiectului era cuprinsă între 349.985.052,08  si 1.425.513.366,43 de lei.

O altă cerință din caietul de sarcini era că cifra de afaceri a firmei interesate trebuia să fie de minim 14 milioane de lei. ”Pentru ofertanții care opteazǎ pentru investiție hotel 4*: minim 14.000.000 EUR cifra anuală medie în ultimii trei ani în domeniul obiectului contractului de concesiune pentru care se depună oferta, Pentru ofertanții care opteazǎ pentru investiție clǎdire birouri sau funcţiuni mixte: minim 3.400.000 EUR cifra anuala medie în ultimii trei ani în domeniul obiectului contractului de concesiune pentru care se depună oferta”, arăta caietul de sarcini. De asemenea, și celelalte cerințele ale caietului de sarcini erau extrem de restrictive, astfel că la cele trei licitații consecutive organizate de administrația locală nu s-a înscris nicio societate.

O investiție de minim 350 de milioane de lei transformată într-una de 30 de milioane

După a treia licitație anulată pe motiv că niciun investitor nu a fost interesat de Centrul Cultural Transilvania, Emil Boc a supus aprobării în consiliul local a reconversiei proiectului. Ca prin minune, dacă valoarea inițială a proiectului era stabilită la minim 350 de milioane de lei, în hotărârea de consiliu local investiția s-a transformat într-una de aproape 30 de milioane de lei.

Oficialii primăriei spun că viitorul centru va avea peste 2500 de mp și va fi noul sediu al  Asociației Centrul Cultural Clujean. De asemenea, reprezentanții asociației vor administra viitoarele spații culturale și de expoziții.

Potrivit hotărârii, valoarea totală a investiției este de aproape 27,7 milioane de lei, cu TVA, din care 18,8 milioane se vor cheltui pe construcții și montaj, iar durata de execuție este preconizată să fie de 24 de luni, iar durata de implementare 36 de luni. Potrivit proiectului clădirea va avea în toate cele trei nivele spații multifuncționale și expoziționale. Spațiul respectiv va genera… minim 6 locuri de muncă.

Pentru acest proiect, administrația locală speră să acceseze fonduri norvegiene în valoare de maxim 2 milioane de euro.

”Proiectul care va include pe lângă componența Restaurarea Monumentului Istoric și componența valorificarea Monumentului Istoric va fi depus în cadrul Programului Ro-Cultura care este implementat în România  de Ministerul Culturii și Identității Naționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, în calitate de operator de program, în parteneriat cu Directoratul Norvegian pentru Patrimoniu Cultural și Consiliul Artelor din Norvegia, în calitate de parteneri de Program din Statele Donatoare, asistența nerambursabilă acordată fiind de maxim 2.000.000 de euro.

Afaceriștii și politicienii clujeni puși  să administreze un proiect cultural

Din cadrul consiliului director al Centrului Cultural Clujean fac parte primarul Emil Boc, vicepreședintele CJ Cluj, VÁKÁR ISTVÁN, fostul Prefect al Clujului, Vasile Stamatian, milionarii Sorin Dan și RĂZVAN ROTTA, și reprezentanți ai universităților clujene. Asociația trasează discursul cultural al administrației locale de când municipiul a vrut să devină Capitală Culturală Europeană.

Sorin Dan

Printre membrii asociației se numără Asociația Aris Transilvania (condusă de Voicu Oprean – firma de IT Arobs, Marcel Borodi – Net Brinel, Gabrel Crețu – Evozone), Asociația Femeilor de Afaceri (condusă de Mihaela Rus – patronul firmei de publicitate Vitrina), Asociația Patronilor și Meseriașilor (condusă de Augustin Feneșan), Clubul Rotary și Ordinul Arhitecților din România – Filiala Transilvania (condus de arhitectul Guttmann Szabolcs Istvan).

De asemenea, din cadrul Asociației Centrul Cultural Clujean mai face parte, FUNDAŢIA TRANSILVANIA TRUST care, se presupune, că se ocupă de restaurarea Castelului Banffy din Bonțida; însă acest lucru nu se întâmplă de ani buni.  Această fundaţie a fost condusă de fostul secretar de stat din Ministerul Culturii, Csilla Hegedus.

De la înființare și până în prezent, Centrul Cultural Clujean bate apa în piuă cu aceleași proiecte matusalemice și nefinalizate, în situația în care asociația primește fonduri publice consistente de la administrațiile clujene.

Mai mult, asociația clujeană organizează o consultare publică vizavi de acest proiect, abia după ce proiectul de hotărâre privitor la reconversia Centrului Cultural Transilvania a trecut de votul consilierilor locali.

Cine a ”gândit” Centrul Cultural Transilvania

EPMC Consulting SRL, este patronată de Cristina și Horea Corpodean. Societatea a fost denumită anterior KVB ECONOMIC SRL și a aparținut fostului ministru Sulfina Barbu şi a fostului ofiţer Silvian Ionescu.

Sulfina Barbu

Compania “mamă”, KVB Economic SA a fost administrată de Stan Răzvan Zamfir, un fost consilier democrat la Comisia de învăţământ şi unul dintre apropiaţii lui Liviu Negoiţă. În 2007, după ce au rămas fără funcţii publice, Sulfina Barbu şi Silvian Ionescu au intrat în acţionariatul firmei, alături de o serie de şefi de la Mediu. În 2009, când Barbu a devenit deputat PD-L şi Ionescu şef al Gărzii de Mediu, KVB Economic a încheiat un contract cu OMV-Petrom. Octavian Popa, unul dintre foştii şefi ai Gărzii de Mediu, a dezvăluit că această societate este suspectă de o serie de tranzacţii ilegale, iar inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate au derulat o anchetă. Însă după circa jumătate de an de investigaţii, ancheta inspectorilor ANI a rămas în coadă de peşte pentru că cei doi oficiali PD-L au renunţat la acţiuni, iar KVB Economic a renunţat la contractul cu OMV-Petrom şi cazul a fost clasat.

1 COMENTARIU

  1. Îngrozitoare șerpăraie la primăria Cluj! Viitorul primar va trebui să colaboreze mult și bine cu organele de anchetă pentru a dezlega toate ițele legate de antecesorul său! Clujul este următorul uriaș scandal din România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here