Camera Deputaților a adoptat proiectul legii G5 cu 277 voturi pentru, 1 împotrivă și 23 abțineri. Anterior el a fost adoptat în comisiile raportoare cu majoritate de voturi, în forma inițiată de Guvern. La proiect au fost depuse și 7 amendamente, care au fost însă respinse. Cele mai relevante amendamente respinse au fost inițiate de deputatul Daniel Tudorache (PSD), acesta cerând ca producătorii 5G să fie autorizați pe baza unor standarde tehnice, iar înlocuirea din rețele a echipamentelor producătorilor care nu obțin avizul CSAT să se facă nu în 5 ani, ci în 9 ani.

Primul amendament de pus de Tudorache vizează chiar modificarea articolului 1 din proiectul de lege, astfel:

“Articolul 1 – Prezenta lege are drept scop adoptarea unor măsuri referitoare la autorizarea producătorilor de tehnologii, echipamente și programe software instalate în rețelele de bază ale comunicațiilor electronice 5G sau care le deservesc pe acestea, așa cum sunt definite de standardele în domeniu (3GPP), certificările de verificare a securității (NESAS) și de Setul de măsuri de securitate cibernetică a rețelelor 5G – EU toolbox, adoptat de Comisia Europeană, în vederea prevenirii, contracarării și eliminării riscurilor amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale și apărării țării.”

  • În forma actuală, proiectul prevede următoarele: „Art. 1. – Prezenta lege are drept scop adoptarea unor măsuri referitoare la autorizarea producătorilor de tehnologii, echipamente și programe software utilizate în cadrul structurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele de comunicații electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicații electronice de tip 5G, denumite în continuare rețele 5G, în vederea prevenirii, contracarării și eliminării riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale și apărării țării.”

Al doilea amendament al deputatului PSD se referă la echipamentele 3G și 4G care ar urma să fie înlocuite, acesta solicitând ca și pentru acestea să se țină cont de standarde tehnice:

“Articolul 2
f) rețelele 5G – pot fi definite ca un ansamblu al elementelor infrastructurilor de rețea pentru tehnologia de comunicații mobile și fără fir utilizată pentru conectivitate și servicii cu valoare adăugată cu caracteristici de performanță avansată, cum ar fi rate și capacitate de date foarte mari, comunicații cu latență mică, fiabilitate extrem de ridicată sau acceptarea unui număr mare de dispozitive conectate; acestea cuprind și elemente ale rețelei tradiționale, bazate pe tehnologii de comunicații mobile și fără fir din generații anterioare, precum 4G sau 3G, dezvoltate pe baza standardelor realizate în comun de Institutul European de Standarde în Telecomunicații (ETSI) și Proiectul 3rd Generation Partnership (3GPP);”

  • În forma actuală a proiectului de lege, nu este făcută această referire ca echipamentele 3G și 4G să fie dezvoltate pe standardele mai sus menționate.

Al treilea amendament al deputatului PSD se referă la avizul conform pe care îl va da CSAT:

“Articolul 5.
(2) Avizul conform prevăzut la art. 3 alin. (2) se emite inclusiv prin raportare la obligațiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte, al Uniunii Europene și parteneriatelor strategice bilaterale, precum și pe criterii cu caracter tehnic, în conformitate cu Setul de măsuri de securitate cibernetică a rețelelor 5G – EU toolbox, adoptat de Comisia Europeană, pentru evitarea unor riscuri care pot decurge din:”

  • În forma actuală a proiectului de lege 5G acest articol prevede: „Art. 5. – (2) Avizul conform prevazut la art. 3 alin. (2) se emite inclusiv prin raportare la obligațiile asumate de statul roman în cadrul cooperării la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte, al Uniunii Europene și parteneriatelor strategice bilaterale, pentru evitarea unor riscuri care pot decurge din:”

În fine, cel de-al patrulea amendament adresează situația retragerii autorizării pentru un producător 5G și durata înlocuirii din rețele a echipamentelor sale:

“Articolul 7.
(2) În situația retragerii autorizării potrivit alineatului (1), tehnologiile, echipamentele și programele software instalate în rețelele de bază ale comunicațiilor electronice 5G sau care le deservesc pe acestea, așa cum sunt definite de standardele în domeniu (3GPP), certificările de verificare a securității (NESAS) și de Setul de măsuri de securitate cibernetică a rețelelor 5G – EU toolbox, adoptat de Comisia Europeană, pot fi utilizate pentru o perioadă de 9 ani de la data retragerii autorizării”.

  • În forma actuală, este prevăzut un termen de 5 ani pentru înlocuirea echipamentelor de la data retragerii autorizării pentru un producător 5G.

Miza introducerii unor criterii tehnice în proiectul de lege 5G este notificarea prealabilă care ar trebui făcută către Comisia Europeană, care ar putea întârzia o decizie privind dezvoltarea 5G în România.

La începutul acestei luni, în urma scandalului iscat de demersul ministrului Economiei, Claudiu Năsui (USR-PLUS), care a transmis către Senat și Camera Deputaților o adresă pentru amânarea dezbaterii în Parlament a legii 5G, pe motiv că ar fi fost necesară o notificare prealabilă către Comisia Europeană, președintele Comisiei IT din Camera Deputaților, Sabin Sărmaș (PNL), a reacționat precizând că nu este nevoie de notificare către Comisia Europeană.

Sabin Sărmaș (PNL) a a calificat drept „complicat de explicat” demersul ministrului Claudiu Năsui (USR-PLUS) de a cere amânarea dezbaterii în Parlament a legii 5G, în condițiile în care tema notificării Comisiei Europene a fost dezbătută anul trecut și la nivel interministerial s-a stabilit că nu este necesară o astfel de notificare.

O amânare a adoptării acestui proiect de lege ar fi putut face ca licitația 5G să nu mai aibă loc în acest an, iar transpunerea Memorandumului cu SUA să fie din nou amânată, a spus Sărmaș.

Adoptarea acestei legi, care transpune în legislație Memorandumul 5G semnat între Români și SUA, este obligatorie pentru lansarea licitației 5G de la care statul speră să atragă în jur de 600 milioane de euro la buget.

Lobby puternic împotriva legii 5G: Companiile chineze, în frunte cu Huawei, au asaltat parlamentarii cu petiții

Parlamentarii români s-au trezit la finalul lunii aprilie din acest an cu un val de petiții de la companii și asociații chineze, toate fiind îndreptate împotriva Legii privind securitatea rețelelor 5G, potrivit unor documente obținute de HotNews.ro. Prima companie care a scris parlamentarilor este Huawei, care se simte direct amenințată de actuala formă a proiectului. După Huawei, au intrat în jocul petițiilor companii chineze din alte domenii și asociații. Toate susțin, chiar și cele din alimentație și construcții, că vor fi afectate de Legea 5G și cer amânarea adoptării actului, pe motiv că trebuie introduse criterii tehnice privind riscurile cibernetice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.