Proiectul de reabilitare a cetățuii din Cluj ar trebui sa fie finanțat cu banii din Planul Național de Reziliere și Redresare. Totuși, după evenimentele din ultimele zile, acest ‘’plan’’ a devenit incert. Adică noi nu știm daca Comisia Europeană va accepta sau nu planul prin care partidele de guvernământ au decis sa ‘’redreseze’’ România. Ce s-a întâmplat sau ce se va întâmpla mai exact cu acest proiect de urbanism al Primăriei Cluj Napoca?
Gazeta de Cluj a stat de vorbă cu Ovidiu Câmpean, coordonatorul Centrului de Inovare și Imaginație din Cluj (CIIC) și totodată directorul departamentului de dezvoltare al Primariei Cluj Napoca. Am adresat o serie de întrebări în acest context al apelor tulburi în care se află PNRR, noua politică ecologică și toată economia din perioada post-pandemie.
Desigur ne aflăm într-un moment de cotitură, din punct de vedere politic, economic, cultural și social. În acest context, se ridică întrebarea semnificației proiectului ‘’Noua Cetățuie’’ pentru Cluj. Cat de important este acest demers economic, cultural și identitar pentru clujeni? Din punctul de vedere al lui Ovidiu Campean, Cetatuia este unul dintre cele mai importante obiective turistice ale orasului, un spațiu public care are nevoie de reabilitare si totodata o emblema a Clujului.
Care este momentul în care vor începe lucrările de reabilitare?
Licitațiile vor începe în anul 2022, iar daca totul va decurge bine (mai ales exproprierele), cel mai probabil, totul va fi gata în 2025. În paralel sunt pregătite și aplicațiile pentru finanțare. De ce se se pregătește primăria pentru aceste aplicații la alte granturi și alte finanțări? Există incertitudini și în rândurile autorităților locale privind existența banilor pentru aceste lucrări de reabilitare? Autoritățile locale își doresc să realizeze totul din fonduri europene. De aici înțelegem că este exclusă (cel puțin momentan) o finanțare din bugetul local sau o cu o participare financiară a vreunui minister (Ministerul Culturii, Ministerul Mediului, etc)
Simbolul crucii si al eroilor abandonat de Primaria Cluj Napoca pentru un proiect eco
Din punct de vedere cultural există multiple așteptări. Se dorește desigur o deschidere europeană și mai mare a Clujului. Mai ales dat fiind faptul că se urmărește a fi realizat din fonduri externe, se caută reconstituirea identității europene a Clujului. Practic această reabilitare a cetățuii ar fi totodată și o reabilitare identitara a orașului de pe Someș, fost castru roman, fost oraș în Regatul Ungriei și fost burg al Imperiului Austro-Ungar, deci un oraș din Mitteleuropa. Astfel, constructorii vor scoate în evidență cum arăta cetățuia la începutul existenței sale, cu tot cu malurile de pământ, fără prea multe scări și accesorii adiacente. Însă în acest context, l-am întrebat pe Ovidiu Câmpean ce se întâmplă cu crucea, Monumentul Eroilor de la 1848-1949? Deși el a fost proiectat drept un monument al românilor, nu trebuie omis faptul că și maghiarii au avut propria lor revoluție la 1848 și încă una dintre cele mai sângeroase prin care a trecut poporul maghiar. Așadar, ce se va întâmpla cu acest simbol și el tot al Clujului și al Transilvaniei multietnice? Din câte am înțeles noi de la Ovidiu Câmpean, autoritățile locale încă nu au luat o decizie privind crucea de la Belvedere. Încă nu se știe daca va fi amplasată altundeva sau… sau nu va mai fi deloc.
Chiar ne aflăm în fața unei asemenea situații? Am verificat pe site-ul primariei documentația proiectului. Am verificat în presă ce s-a scris despre acest subiect. Am verificat comunicatele celor care au câștigat concursul de proiecte, Atelier Mass respectiv Metapolis Arhitects BVBA. Nu am gasit nimic, nicio o referință la acest subiect cu câteva excepții lacunare conform cărora arhitectul Silviu Aldea ar fi propus scoaterea crucii de pe dealul cetățuii. Evident se ridică întrebarea de ce? Nu se poate face reabilitare/restaurare fara a scoate simbolurile religioase? Nu se poate face reconstrucția unui monument istoric fără a omite nicio etapă din propria sa istorie? Sa luam un ‘’mic’’ exemplu: Palatul Hohenzolern din Berlin. Deși el a fost dinamitat de sovietici după 1945, iar în locul lui au ridicat Palatul Republicii, Guvernul Germaniei a decis dupa 1990 ca odata ce va fi recosntruit la loc vechea cladire sa fie pastrat și un fragment din timpul perioadei comuniste ca un martor al trecerii sovieticilor prin Berlin. Acest lucru exista azi si este perfect încadrat în noul Palat Hohenzolern din Berlin care are o latură complet prin care este redată fațada acelui Palat al Republicii din perioada 1945-1989. Ce se întâmplă la noi la Cluj? Aici crucea de pe Belvedere nu este numai un martor al suferințelor românilor și maghiarilor ci mai mult este un martor al credinței acestor doua popoare care conviețuiesc împreună în Transilvania de secole. Poate fi indiferentă Primăria Cluj Napoca față de acest lucru? Va abandona primaria crucea pentru a lasa în locul său un val de pământ? Nefiind deloc metaforic, asistăm la o îngropare a simbolurilor credinței și identității.
Citește materialul complet în ediția printată a ziarului Gazeta de Cluj
Citește și: De ce depinde DNA-ul pădurilor de banii europeni?
