„Este o zi extrem de importantă pentru viitorul educaţiei din ţara noastră. Împreună înaintăm decisiv către implementarea proiectului România Educată. (…) Sunt convins că veţi depune toate eforturile pentru a schimba în bine învăţământul românesc, așa a început președintele Klaus Iohannis ședința de astăzi, din cadrul Guvernului.

Șeful statului a mai declarat că: „Avem toate premisele pentru a prioritiza investiţiile în educaţie şi pentru a crea cadrul adecvat pentru reformele de care învăţământul românesc are atâta nevoie (…) O ţară pe deplin dezvoltată şi cu o democraţie consolidată are o populaţie educată şi corect informată. Nu putem continua cu rate atât de mari de abandon, analfabetism funcţional şi ştiinţific. În faţa acestor probleme, România Educată propune soluţii concrete, obiective, măsuri şi ţinte ambiţioase, dar realiste. Dintre ţintele concrete pe care ni le propunem, reamintesc scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, reducerea ratei de analfabetism funcţional, asigurarea competenţelor digitale de bază, atât în cazul profesorilor, cât şi al elevilor, dezvoltarea învăţământului profesional, precum şi creşterea numărului de absolvenţi de studii superioare. Proiectul România Educată este unul foarte aproape de sufletul meu. Cred că este deopotrivă o oportunitate istorică, dar şi o mare responsabilitate pentru actuala clasă politică de a genera schimbări pe termen lung, nu doar de a rezolva problemele specifice unui singur ciclu electoral. Guvernul României a dovedit că este capabil să gestioneze situaţii şi crize complexe. Sunt convins că implicarea Executivului va face posibilă operaţionalizarea Proiectului România Educată într-o manieră predictibilă şi eficientă. Este important, în acelaşi timp, să existe o participare consistentă la nivel parlamentar în adoptarea legislaţiei necesare (…) Singurul tren către un viitor mai bun este educaţia. Doar astfel putem oferi copiilor şi tinerilor din România şansa de a profita pe deplin de oportunităţile pe care le oferă o economie modernă şi o societate democratică. România se confruntă cu un declin demografic accentuat. Nu avem timp să irosim potenţialul tinerilor noştri. Nu ne permitem să îi pregătim cu instrumente din trecut pentru nevoile viitorului. Nu avem voie să lăsăm niciun copil în urmă.”

De asemenea, și Florin Cîțu sprijină reforma, subliniind de ce avem atât de mare nevoie de ea: „Mă bucur că în mandatul Guvernului pe care îl conduc aprobăm acest Memorandum. Este nevoie de reformă şi investim în viitor. Datoria noastră este faţă de societate, de studenţi, inclusiv de angajatorii care au nevoie de oameni cu baze solide. Trebuie să aducem îmbunătăţiri pentru fiecare elev şi profesor, indiferent din mediul din care provine. Trebuie să investim cu învăţământul dual. Vreau să salut ţintele din acest proiect”.

Principalele obiective asumate de Guvern în cadrul proiectului, propuse pentru 2025-2030:

• 30% dintre copiii de până în 3 ani participă la educație antepreșcolară;
• 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară participă la îngrijire timpurie și educație;
• scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%;
• asigurarea unui consilier în carieră la cel mult 500 de elevi;
• reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional astfel încât să ajungă la cel mult 20%;
• până în 2030, proporția tinerilor în vârstă de 15 ani cu competențe scăzute la citire, matematică și științe, conform metodologiei testelor PISA, va scădea, ajungând sub 15%;
• proporția elevilor de clasa a opta cu competențe scăzute în domeniul informatic ar trebui să fie sub 15%;
• creșterea ratei de angajare a absolvenților de învățământ profesional, până la 80% în primul an după absolvire;
• formarea a 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și a 40.000 din învățământul gimnazial pentru aplicarea noului curriculum centrat pe competențe;
• minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior sunt opționale;
• 20% dintre absolvenții de învățământ superior – licență și master – vor participa la programe de mobilitate externă;
• minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare;
• creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE.


Citește și: Cîțu nu este de acord cu participarea României la Banca Internațională de Investiții deoarece aceasta ar fi controlată de Rusia

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.