Proiectul Rosia Montana, blocat la Ministerul Mediului

„Proiectul trebuie demarat cât mai repede, în sensul că nu este niciun motiv care să-l oprească. Noi ceea ce cerem este o evaluare a proiectului. Nu cerem pornirea proiectului, evident că dorim asta. Noi am făcut proiectul, am depus în 2006 un studiu de impact la Ministerul Mediului şi ceea ce cerem în momentul de faţă este evaluare proiectul. Sunt nişte termene procedurale, dar asta este problema. Că am intrat într-un blocaj artificial”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Dragoş Tănase, directorul Roşia Montană Gold Corporation(RMGC).

Problema evaluării

Oficialii RMGC susţin că proiectul este blocat la Ministerul Mediului. „Problema e de Mediu la evaluarea de Mediu. La Ministerul Mediului au fost invocate proceduri de urbanism, iar noi spunem că la mediu trebuie să discutăm mediu. Problema este că acest proiect trebuie evaluat”, continuă directorul companiei. Întrebat de reporterii Gazetei de Cluj dacă au fost voci din mediul politic, cultural sau alte domenii care să le zică „să o lase mai moale”, directorul RMGC a susţinut că „noi nu vorbim după opinii sau păreri, ci pe legi. În momentul de faţă noi avem un proiect, respectăm legislaţia şi discutăm pe legi. În momentul de faţă trebuie făcută evaluarea proiectului.”

Evaluarea de proiect în România- 6 ani

În ceea ce priveşte terminarea evaluării în acest an, Dragoş Tănase susţine că „în primul rând trebuie pornită.Am pornit de trei ani. Am depus studiul de impact asupra mediului în 2006. Dacă ar mai dura doi ani de acuma în colo ar însemna că din 2006 până în 2012, o evaluare de mediu în România durează 6 ani”, continuă directorul RMGC.
Proiectul RMGC, demarat în 2011
Cel mai probabil proiectul de exploatare minieră de la Roşia montană va fi început în 2011. De asemenea, oficialii companiei nu consideră că autorităţile au probleme cu acest proiect, pentru că în acel caz ar trebui să respingă proiectul cât mai repede. „Dacă avem probleme cu un proiect, ar trebui să evaluăm proiectul respectiv, să spunem că nu ne convine, dar facem lucrul acesta repede. În acest moment nu ne aşteptăm să dureze doi ani evaluarea de mediu, ci câteva luni. Următorii paşi vor dura să zicem 6 luni probabil undeva până la şase luni de zile. Sper să demarăm proiectul şi spre finalul anului, începutul anului viitor să demarăm proiectul. ”,a explicat Dragoş Tănase.

Suspiciunea cercetărilor

„La Roşia Montană s-a cercetat integral toată suprafaţa proiectului de către Muzeul Naţional din Bucureşti, care este instituţie specializată în cercetări arheologice şi care face cercetările arheologice din ţara asta”, a mărturisit Tănase. Reporterii Gazetei de Cluj i-au sugerat lui Dragoş Tănase că directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj ar fi pus un semn de întrebare asupra cercetărilor, directorul a întrebat: „a spus ce? Că Muzeul Naţional de Istorie nu e competent?”. Apoi a declarat că „trebuie să vedem exact la ceea ce se referă Ioan Piso. Noi am făcut cercetare arheologică cu Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti şi cu o serie întreagă de alţi specialişti în arheologie de suprafaţă. În arheologie subterană am lucrat cu cel mai mare expert din domeniu. Experţii au indicat şi zone de importanţă arheologică, care au fost protejate în interiorul proiectului. Odată cu pornirea proiectului, am prevăzut sume speciale pentru salvarea zonei şi la suprafaţă şi în subteran.

45 de milioane de dolari pentru patrimoniu

Reprezentanţii RMGC susţin că vor investi aproximativ 45 de milioane de dolari în patrimoniul de la Roşia Montană, însă şi către infrastructură vor fi distribuite fonduri suplimentare. „Tot bugetul pentru patrimoniu este undeva la 45 de milioane de dolari. Pe lângă banii aceştia, trebuie să înţelegem un lucru: degeaba ai un monument dacă nu ai cum să ajungi la el. Atunci pe lângă banii pe care noi îi alocăm pentru problematica de patrimoniu şi  cea culturală noi vom avea sume importante pe care le vom investi în comunitatea locală: în drumuri, infrastructură, utilităţi, astfel încât acest patrimoniu să fie accesibil şi să poată creeze acel turism cultural despre care vorbeşte toată lumea ca alternativă la proiect. Noi ceea ce facem cu pornirea proiectului este să investim sume importante în aceste valori culturale, investim în comunitatea culturală pentru drumuri, pentru infrastructură, pentru locuri de cazare, pentru apă. Atunci odată cu demararea proiectului o să poţi să vii la Roşia Montană să vizitezi toate aceste vestigii”, explică Tănase.

140 de km de galerii

Vechile mine romane sunt o reţea de 140 de km de galerii, dar nu toate sunt din urmă cu mii de ani. Sunt diverse segmente unde romanii au minat. Unele dintre ele se suprapun cu reţeaua proiectului, altele vor rămâne. O parte pe care experţii ne-au sugerat că ar fi importantă va rămâne într-un proiect de conservare. Vom face un Muzeu, îl amenajăm şi o să-l poată vizita toţi cei care vin la Roşia Montană. Cei care vin aici nu o să viziteze 140 de km de galerii, ci un segment. Ele au fost cercetate, au fost descărcate arheologic. Este practic un compromis pe care îl propunem. În momentul de faţă aceste galerii nu sunt accesibile”, consideră conducătorul RMGC din România.
În ceea ce priveşte locuitorii care nu vor să vândă terenul, directorul RMGC neagă acest gen de probleme. „Am cumpărat 80 la sută din locuinţe şi am oprit programul de achiziţii. Mai avem cam 20 la sută dintre care foarte mulţi locuitori ne-au spus că vor să vândă. Mulţi spun că nu o să vândă, dar nu au case în zona proiectului. Proiectul vizează numai 25% din suprafaţa comunei.
De asemenea, despre numărul de locuri de muncă pe care proiectul celor de la RMGC le va crea, directorul din România al companiei susţine că „din păcate nu are Roşia Montană atât de mulţi locuitori câte locuri de muncă vrem noi să creăm. Sunt 1.300 de persoane apte de muncă în localitate din care 200 au un loc de muncă. Restul, nu au un loc de muncă şi nu au nici ajutoare de şomaj, nici altfel de beneficii. Noi pe perioada construcţiei intenţionăm să creăm undeva pe la 2.300 de locuri de muncă. După aceea doar 900 joburi directe. Însă indirect vor fi create un număr de locuri de muncă cu multiplicare de trei sau de patru(n.r.  2.700- 3.600)”, conchide Dragoş Tănase.

Tiberiu Hrihorciuc