În urmă cu un an, Poliția locală din cadrul Primăriei Cluj-Napoca a amendat firma care se ocupă de Piața Mărăști. Bucăți din tencuială se desprindeau peste trecători, fără ca nimeni să facă reparații. Procesul verbal de constatare a fost atacat în instanță. Acum, Judecătoria Cluj-Napoca a respins plângerea. În paralel, administrația locală se judecă cu cei care se ocupă de clădirea pieței pentru că un etaj întreg a fost construit fără autorizație de construire.
În martie 2023, Poliția locală clujeană amendat administratorul Pieței Mărăști din cauza stării deplorabile în care se află o parte din clădire. D-a reținut faptul că firma Eunicia SRL nu a efectuat lucrări de reparații și întreținere la imobilul mai sus menționat, clădirea aflându-se în stare avansată de degradare (lucrări nefinalizate — lipsă tencuieli/finisaje exterioare și sistem de colectare a apelor fluviale; zidărie degradată), acestea reprezentând pericol pentru persoanele care circulă în zonă.
Firma Eunicia le aparține lui Eunicia Sofia și Gheorghe Pocol.
În plângerea de chemare în judecată, ce doi Pocol au încercat să conteste procesul verbal de constatare în virtutea căruia s-a dat amenda în valoare de 2.500 lei.
Printre motivele folosite pot fi enumerate faptul că ”agentul constatator nu a realizat o descriere corespunzătoare a stării de fapt contravenționale”, ”nu a indicat în mod corect și concret toate împrejurările de fapt și nu a precizat toate aspectele necesare în vederea aprecierii corespunzătoare a faptei contravenționale”, ”în procesul verbal s-a menționat doar faptul că Marastistar S.R.L, în calitate de coproprietar al imobilului situat în Cluj-Napoca, str. B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 131-135 nu a efectuat lucrări de reparații și întreținere la imobilul mai sus menționat, fără a fi menționat la care imobile se face referire și cum se poate identifica construcția care face obiectul acestei sancțiuni.
Reprezentanții firmei au spus că la adresa menționată se afla Complexul Comercial Agromărăşti cu o suprafață construită de peste 10.000 mp, compusă din mai multe imobile separate în fapt, cu număr cadastral distinct. Acele imobile aparțin mai multor proprietari persoane fizice și juridice.
Însă, reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca au arătat că ”fațadele clădirii se află în stare de indiviziune prin efectul legii, iar folosința imobilului se face în comun, obligația de luare a măsurilor de reparații și întreținere a imobilelor revine exclusiv proprietarilor, contribuția financiară aferentă lucrărilor executate urmând a se repartiza conform cotelor părți indivize.”
Judecătorul a constat însă că nu sunt motive de anulare a procesul verbal în virtutea căruia a fost dată amenda.
”Sub aspectul temeiniciei, instanţa constată că agentul care a întocmit procesul-verbal de sancţionare a fost la faţa locului la momentul constatării săvârşirii contravenţiei şi a constatat-o prin propriile simţuri.
Constatările agentului constatator dau conţinut şi susţinere prezumţiei de legalitate şi temeinicie a procesului verbal, iar procesul-verbal de constatare a contravenţiei dă naştere unei prezumţii că fapta a fost săvârşită astfel cum a fost reţinută în procesul-verbal. Procesul-verbal de contravenţie are forţă probantă prin el însuşi şi poate constitui o dovadă suficientă a vinovăţiei contestatorului, până la dovada contrară. (…)În mod concret, contravenientei i s-a dat ocazia de a-şi prezenta punctul de vedere prin introducerea plângerii contravenţionale şi atacarea actului, prin depunerea la dosar de cereri, precum şi prin posibilitatea de a solicita administrarea probelor pe care le consideră ca fiind concludente. A avut posibilitatea să folosească în temeiul principiului disponibilităţii mijloace de probă variate sau să ofere explicaţii rezonabile în vederea răsturnării prezumţiei.
Petenta, deşi a avut posibilitatea de a prezenta dovezi în sprijinul unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută de către agentul constatator, nu a făcut acest lucru în condiţiile şi termenele imperativ prevăzute de lege, astfel că prezumţia de legalitate şi temeinicie operează în favoarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei”, se arată în motivarea instanței.
Ultimul etaj din Piața Mărăști urmează să fie demolat
Însă, adevăratele probleme de la Piața Mărăști se află la ultimul etaj al imobilului. Acest nivel a fost construit fără o autorizație de construire. De mai mulți ani administrația locală se judecă pentru a pune în executare sentința în virtutea căreia acest nivel trebuie demolat pe cheltuiala proprietarilor.
aj din Piața Mărăști trebuia demolat pentru că a fost construit fără autorizație de funcționare. În urma acestui proces, Primăria Cluj Napoca a pus în executare sentința judecătorească, dar procedura a fost contestată de Costică Pocol, omul de afaceri clujean care gestionează afacerea Piața Mărăști.
”La data de 10.06.2022 instanța a admis cererea de suspendare provizorie a executării silite formulată de SC E. SRL (SC Eunicia SRL, n.red.) și P.C.G. (Pocol Cristian Gheorghe, n.red.) și a dispus suspendarea provizorie a executării silite din dosarul execuțional nr. 247/2022 al BEJ Vlad Aurelian Liviu, până la soluționarea cererii de suspendare ce face obiectul dosarului cu nr. xxxxx/211/2022.
Prin urmare, data prezentei instituția noastră nu poate desființa aceste lucrări datorită faptului că s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite din dosarul execuțional nr. 247/2022 al BEJ Vlad Aurelian Liviu”, arată o adresă a Primăriei Cluj Napoca.
Procesul de suspendare a executării silite este judecat de GLOGOVETAN Eugenia Carla, numită în funcția de judecător anul trecut printr-un decret semnat de președintele Iohannis în luna mai 2022.
În cererea de suspendare a executării silite, Costică Pocol, patronul Pieței Mărăști, a susținut că a aflat de executarea silită la data de 18.05.2022, de la societatea care funcţionează în imobil, astfel încât în data de 27.05.2022 au formulat contestaţie la executare, iar la data de 08.06.2022, au completat-o cu un capăt de cerere privind suspendarea executării silite.
Pocol pretinde că nu a fost înştiinţaţi niciodată cu privire la executarea silită, considerând că au fost încălcate dispoziţiile legale.
Potrivit administrației locale, în Piața Mărăști își desfășoară activitatea peste 200 de comercianți.
”Sunt 223 comercianți, din care: 125 dețin acorduri de funcționare, 94 au fost sancționați de către polițiștii locali din cadrul Serviciului Inspecție Comercială, conform prevederilor OG nr. 99/2000 rep. cu suspendarea activității, iar 4 dintre aceștia nu necesită autorizarea administrației publice locale”, arată un răspuns al primăriei clujene la solicitarea o solicitare a Gazetei de Cluj.
Nu este singura construcție ilegală a lui Costică Pocol.
Hotel Cristian din Piața Mihai Viteazu îi aparține tot lui Pocol, care l-a construit fără fundație și cu autorizația unui chioșc. Acum, imobilul a devenit un pericol public. Imobilul este părăsit, au început să cadă bucăți de tencuială pe mașinile care trec pe stradă și în capul oamenilor care trec prin zonă.
Nici această clădire nu poate fi demolată chiar dacă ea a fost construită pe trotuar. Acum, clădirea a trecut în patrimoniul lui Dorin Bob care vrea să să o renoveze și s-o transforme într-un hotel.
„Invitați-l pe fostul primar (n.r. Gheorghe Funar) să vă spună despre ce este vorba. Construcția respectivă a fost ridicată în perioada în care el conducea orașul. S-au epuizat căile de legale de atac. E ridicată pe trotuar pe vremea lui Funar. Acolo a expirat termenul de prescripție. De aceea spun că juridic nu este cale legală”, declara Boc în urmă cu an.
Ce fluviu curge prin piata Mărăşti din Cluj?