Propunerea legislativă a deputatului Csoma Botond, care prevede reabilitarea drumurilor private din bani publici a fost înscrisă, din nou, pe ordinea de zi pentru şedinţa Camerei deputaţilor din 27-28 mai. Gazeta de Cluj l-a contactat pe deputatul UDMR pentru a afla dacă legea a trecut în Senat, ce îl motivează să continue şi dacă e dispus să îi aducă modificări dacă va prmi, din nou, aviz nefavorabil.
Actul normativ propus de Csoma Botond încă din anul 2021, numit PLX 324/2021, a fost înscrisă pe ordinea de zi de 68 de ori, dar nu a primit nici până azi votul final.
Botond îşi susţine iniţiativa legislativă argumentând în expunerea de motive dezvoltarea localităţilor din România a pus autorităţile locale în „imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţia legală de a administra străzile şi de a demara lucrările de întreţinere a acestora datorită faptului că unele drumuri deschise circulaţiei publice sunt situate pe terenuri proprietate privată”. Botond aduce în discuţie situaţia juridică a proprietăţii terenurilor pe care se află drumurile deschise circulaţiei publice şi lipsa unei legislaţii specifice care să reglementeze şi să ofere competenţe clare autorităţilor locale pentru soluţionarea acestor situaţii.
Prin legea propusă, Botond vrea să „creeze baza legală pentru ca autoritățile publice locale să poată interveni și derula investiții pentru lucrări de utilitate publică. Proiectul prevede că „pentru asigurarea circulației publice pe terenurile sau părțile din terenurile proprietate privată, reglementate cu destinația de drum deschis circulației publice, consiliile locale au posibilitatea să demareze și să deruleze toate demersurile pentru a întreprinde investiții publice în vederea derulări de lucrări de utilitate publică pe acestea”. De asemnea proiectul prevede că „Consiliul Local poate realiza demersurile în vederea declarării ca fiind de utilitate publică lucrările care vizează imobile sau părți din imobile reglementate cu destinația de drum deschis circulației publice prin documentațiile de urbanism”. Inițiativa mai prevede că „în cazul autorizațiilor de construire ce vizează aceste imobile, autorizația se va emite condiționat de dezmembrarea imobilului în vederea delimitării distincte a părții din imobil cu destinația de drum deschis circulației publice”.
Consilul Economic şi Social şi Consilul Legislativ au avizat negativ propunerea
Consilul Legislativ, în motivarea avizului negativ acordat arată că „din conţinutul propunerii ar rezulta că, prin intervenţiile preconizate se urmăreşte crearea posibilităţii executării lucrărilor de utilitate publică asupra drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice, fără a se mai parcurge procedura exproprierii, aşa cum este reglementată de Legea nr.225/2010”. Mai mult, actul normativ contravine „principiului constituţional al garantării, respectiv al inviolabilităţii proprietăţii prviate, consacrate la art.44 alin (2) şi art.136 alin (5). din Legea Fundamentală”.
Nici Consiliul Economic nu salută propunerea legislativă, oferindu-i aviz nefavorabil din două motive.
Primul motiv: „Măsurile din propunerea legislativă nu sunt suficient de clare, fiind de natură a determina o aplicare potenţial discreţionară sau chiar abuzivă în raport cu dreptul la proprietate privată”.
Al doilea motiv: „Investiţiile private din fonduri publice pentru obiective aflate total sau parţial pe proprietăţi private nu sunt legale, existând totodată riscul ca proprietarii respectivelor locaţii, după realizarea investiţiilor, dispunând liber de proprietate lor, să îi schimbe statutul juridic”.
Ce spune Csoma Botond despre respingerea proiectului
Contactat de Gazeta de Cluj, Csoma Botond a declarat următoarele: „Ştiu că au fost discuţii, unii n-au vrut. Eu am plecat de la exemplul Clujului unde au fost anumite străzi care nu au putut să fie asfaltate pentru că au fost în proprietate privată cu foarte mulţi proprietari plecaţi pe nu ştiu unde şi din cauza asta nu s-a putut face nimic. Din acest motiv am propus acest proiect de lege. Sigur, e o posibilitate, nu e o obligaţie pentru autorităţile locale, dar vreau să vă spun că foarte mulţi colegi din parlament s-au opus”.
Întrebat ce îl motivează să continue, având în vedere că legea a fost inscrisă de 68 de ori, Botond a răspuns: „Am plecat de la o experienţa personală. Cât am fost consilier local la Cluj, timp de 10 ani, au venit foarte mulţi consilieri locali la mine cu această problema şi m-am gândit la o soluţie legislativă. Asta a fost motivaţia mea. Nu sunt sigur, dar cred că şi în alte municipii mari, similare Clujului există probleme de acest gen.”
Botond mai afirmă că legea nu a fost aprobată pentru că nu a existat o voinţă politică şi că nu doreşte să aducă modificări actului legislativ:
„Nu a existat o voinţa politică în vedere adoptării proiectului. Nu doresc să fac modificări. Eu m-am gândit în această formă la acest proiect, să vedem care va fi soarta lui” a declarat Csoma Botond.
