Propuneri 1: Centura Bistritei, intre Nord si Sud

Săptămânalul Gazeta de Bistriţa a prezentat pe parcursul mai multor ediţii, acest proiect privind realizarea unui drum de centură ocolitoare a Bistriţei, pe varianta sudică. Ideea este în discuţie de câteva luni bune şi a luat amploare după ce la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa – Năsăud (APM BN) au fost depuse peste 750 de sesizări de la cetăţeni ai municipiului aflaţi în zona traseului respectiv de centură. Iniţial, prin luna mai a acestui an, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) anunţa că SC IPTANA a fost desemnată drept proiectantul drumului de centură al Bistriţei care va fi MODERNIZAT ŞI EXTINS, fiind vorba de centura actuală a Bistriţei, cea plină de gropi şi denivelări, şi înfundată de zăpadă la ora actuală.
Tot atunci se preciza că MODERNIZAREA ŞI EXTINDEREA CENTURII se va face cu bani europeni, alocaţi la „pachet” pentru trei centuri ocolitoarele în oraşele Bistriţa, Gheorgheni şi Miercurea Ciuc. Toate bune şi frumoase, dar mai înspre toamnă, traseul centurii nu a mai fost cel pe care îl ştim cu toţii la Bistriţa, ci a devenit unul cu totul diferit, în partea de Sud a Bistriţei. După mai multe sesizări la APM BN şi chiar la Primăria Bistriţa şi după o dezbatere în Consiliul Local, apele s-au încins: centura de Sud nu este agreată de nimeni, cu excepţia primarului şi a proiectantului care continuă demersurile pentru realizarea acestui drum de centură.  

Plusuri şi minusuri

Potrivit secretarului de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (MDRL), Ioan Andreica, ideea realizării drumului de centură pe varianta Sud nu este una nouă, ea fiind studiată de mai mult timp. Ioan Andreica consideră că atât varianta Nord cât şi cea de Sud au anumite avantaje şi dezavantaje. „În mandatul anterior, eu am insistat pentru trecerea drumului de centură actual în administrarea Ministerului Transporturilor, tocmai pentru a putea fi finanţat. Sigur, acum a apărut o altă idee, Centura de Sud. Ideea nu este nouă, s-au făcut studii de mulţi ani pe această temă. Referitor la cele două ipotetice centuri, variantele Nord şi Sud, centura veche actuală este de la punctul de control, prin aşa zisa zonă industrială a Bistriţei şi ar trebui să ajungă la acelaşi punct de întâlnire cu Centura de Sud, adică înainte de intrarea în Livezile. Cealaltă variantă, de sud, porneşte înainte de Viişoara , traversează zone neurbanizate, nelocuite şi se întâlneşte cam în acelaşi punct ipotetic cu Centura de Nord. (…) Eu la ora actuală insist pentru varianta de Nord pentru că ea trebuie să preia nu doar traficul de tranzit între Vatra Dornei şi Cluj, ci şi tranzitul de pe direcţia Năsăud care este drum naţional şi care se va dezvolta. Pe de altă parte, Varianta de Sud are avantajul că scoate tranzitul şi din Viişoara. Intră dinainte de Viişoara, spre deosebire de cealaltă, care porneşte doar de la punctul de control. În schimb, la varianta Sud există o zonă care intră înapoi în oraş, în zonă locuită, zonă strâmtă, unde ar trebui să se dezvolte probabil alte activităţi, respectiv să se dezvolte zone de promenadă pe râul Bistriţa, o zonă neamenajată, şi apoi pe lângă poligon, pe lângă Dealul Cocoşului ajunge printr-o zonă unde este posibil de rezolvat. Această centură, pe de o parte, rezolvă mai rapid tranzitul dar nu descarcă nimic din regiune. Sunt plusuri şi minusuri. Legat de cele două benzi, dacă facem în anul 2010 -2012 şi se dă o durată de execuţie de 3 ani, o centură doar cu două benzi, înseamnă că ne cramponăm la nivelul anilor actuali, iar când o să o punem în funcţie va fi aglomerată deja”, consideră Andreica.
Secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei este de părere că autorităţile locale, în speţă Primăria Bistriţa a determinat proiectanţii ca să se debaraseze de partea de Nord şi să îmbrăţişeze doar varianta de Sud.

Consiliul Local, util doar la referendumuri

Edilul municipiului Bistriţa, Ovidiu Teodor Creţu, susţine în continuare ideea că realizarea centurii Bistriţei, pe varianta Sud aparţine proiectantului, respectiv SC IPTANA, cu toate că, în memoriul tehnic depus de proiectant la APM BN se specifică clar că această variantă a fost preferată de municipalitate, în ciuda riscului de a nu fi fezabilă. „Referitor la realizarea sau nerealizarea acestei centuri, ea este administrată de CNADNR. Dacă ei vor merge mai departe pe linia pe care au început-o în vară este foarte bine, dacă nu, nu. Deci, nu este o investiţie nici a Primăriei, nici a Consiliului Local, nici a Consiliului Judeţean, ci a CNADNR” spune edilul. Acesta asigură că legea nu prevede ca în astfel de proiecte să fie luată în considerare decizia Consiliului Local. Totuşi, referendumul pentru realizarea acestui proiect va trece prin Consiliul Local, fiind chestiuni care se bat cap în cap. „Legat de Consiliul Local, trebuie să vedem ce spune legea. Consiliul Local poate să ia în discuţie orice problemă doreşte şi poate să-şi exprime un punct de vedere referitor la orice problemă doreşte. Dar în legătură cu dezvoltarea infrastructurii rutiere în România, sunt anumite capitole care nu sunt hotărâte de către consiliile locale – drumurile naţionale, autostrăzile, drumurile de interes naţional care sunt stabilite şi hotărâte de către Guvernul României. Deci, el este cel care a hotărât acest lucru, şi atunci, Consiliile locale, cel din Bistriţa şi cel din Livezile, pentru că propunerea este pe teritoriul cadastral al ambelor, nu sunt întrebate de către Guvern dacă au o poziţie sau nu. Ceea ce am dat noi de la Primărie a fost un aviz pentru Certificatul de Urbanism, emis de Consiliul Judeţean. (…). Referendumul pentru centură îl discutăm în luna ianuarie, în mod sigur. Ca să facem referendum la nivelul municipiului Bistriţa trebuie să avem o hotărâre de Consiliu Local care nu va intra pe ordinea de zi din această lună având în vedere faptul că vin sărbătorile şi că am ieşit dintr-o campanie electorală” a precizat Creţu.

Caietul de sarcini, spune… NORD

În caietul de sarcini postat pe site-ul CNADNR, în data de 28 octombrie 2008, se specifică faptul că, alături de cele două variante ocolitoare pentru Gheorgheni şi Miercurea Ciuc, „Varianta ocolitoare Bistriţa (12,2 km), este localizată la intersecţia DN 17 (E58) cu DN 17C, în partea de Nord – Est a Podişului Transilvaniei. Obiectivul activităţii este de a revizui şi actualiza Studiul de Fezabilitate existent. (…). Pentru Varianta ocolitoare Bistriţa a fost realizat un Studiu de Fezabilitate de către Consultantul Consilier Construct cu finanţare de la bugetul de stat. Studiul a fost finalizat în 2006 şi este disponibil în limba română. În perioada de pregătire a ofertelor, documentaţia existentă va fi accesibilă în vederea studierii de către toţi ofertanţii pentru evitarea oricărei neînţelegeri privind datele disponibile, pe baza cărora Consultantul va revizui şi actualiza studiul de fezabilitate. Studiile existente au fost aprobate de către Consiliul Tehnico – Economic al CNADNR prin avizul Nr. 93/2507 din data de 05.12.2006”. Astfel, din caietul de sarcini întocmit reiese faptul că iniţial a fost vorba de modernizarea şi extinderea actualei Centuri a Bistriţei, situată în partea de Nord. Condiţiile impuse de către Comunitatea Europeană, pentru finanţarea contractelor de servicii nu dau dreptul la schimbarea obiectului sau a obiectivelor contractului. Contactat telefonic de redactorul Gazetei de Bistriţa, reprezentantul SC. IPTANA S.A, Gabriel Bulagru, a explicat că nu se pune în discuţie modificarea obiectului contractului şi că nu ar exista niciun act adiţional la contractul de servicii pentru varianta de ocolire Bistriţa – Sud. Interesant este că, până la urmă din cele două variante propuse de proiectant, chiar reprezentanţii IPTANA susţin: „Varianta a doua a centurii are un traseu mai lung cu 2, 714 km, necesită ample lucrări de artă (poduri, pasaje, lucrări de consolidare) datorită multitudinii de obstacole întâlnite şi a versanţilor ce prezintă multiple fenomene de instabilitate, necesită suprafeţe mult mai mari de teren necesar a fi expropriat şi construcţii existente ce trebuie demolate, şi nu asigură o legătură cu DN 17C. Date fiind aceste caracteristici, proiectantul (S.C IPTANA SA) şi beneficiarul proiectului (CNADNR) au susţinut fezabilitatea certă a Variantei 1 (reabilitarea actualului drum de centură), spre deosebire de Varianta 2, care are şanse mari să nu fie fezabilă. Cu toate acestea, Primăria Bistriţa şi-a afirmat susţinerea totală pentru Varianta 2, în ciuda volumului mare de demolări, argumentul principal fiind acela că varianta 1 este dispusă circa 60% din lungimea ei în interiorul oraşului şi nu asigură o ocolire şi a localităţii Viişoara dispusă pe DN 17 la intrare în oraş dinspre Dej”.

De pe Viorelelor, o casă zboară sigur!

Primarul Bistriţei, Ovidiu Teodor Creţu spune că la ora actuală, din informaţiile pe care le deţine, realizarea Centurii pe Varianta Sud ar impune doar exproprierea a trei case şi a mai multor terenuri, nu a zeci de locuinţe. „Exproprieri vor fi mai multe la terenuri. Din informaţiile care le am eu de la IPTANA, este vorba de o casă, o construcţie pe câmp de undeva din zona Sărata, nişte anexe gospodăreşti de pe Valea Budacului şi o casă de pe lângă Podul Jelnei, pe strada Viorelelor, care este singura casă ce va fi demolată cu exproprierea de rigoare, pentru a fi realizată această centură”, asigură edilul. Acelaşi lucru l-a confirmat şi Gabriel Bulgaru, reprezentantul IPTANA care consideră că oamenii din Bistriţa au cam exagerat în ceea ce priveşte numărul de exproprieri. „Este vorba doar de trei case şi nu sute sau zeci cum am auzit că vorbesc oamenii de colo”, susţine Bulgaru. Totodată, consilierul local, Dan Molnar este de părere că peste doi ani, când se vor face exproprierile, chiar şi pentru o singură casă dacă ar fi, costurile vor fi substanţiale. „ Numai o casă să fie, cum zice domnul primar… Peste doi ani, piaţa imobiliară îşi va reveni. Dacă acea casă are numai 300 de metri pătraţi construiţi, este 300.000 de euro. Mai are şi vreo 5 ari de teren la 10.000 de euro arul, că acestea erau preţurile acum doi ani la Bistriţa, şi mai sunt încă 50.000 de euro, deci în total 350.000 de euro, pentru o casă. Dar, dacă în loc să fie una vor fi 30? Ei, deja avem 30 de milioane euro cheltuiţi numai pentru exproprieri. Nu mai ai cum să te încadrezi în cele 70 de milioane de euro”, spune Molnar.

Sute de sesizări dar şi variante de centuri la APM BN

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa – Năsăud joacă de asemenea un rol important în ceea ce priveşte realizarea drumului de centură al Bistriţei, pe varianta Sud. Următorul pas pe care trebuie să îl facă proiectantul SC IPTANA este să obţină acordul de mediu, şi asta dacă toate actele cerute de APM vor fi în regulă. Potrivit directorului interimar al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa – Năsăud, Ştefan Mureşan, executarea unei astfel de centuri este foarte importantă pentru municipiul Bistriţa. „În executarea şi proiectarea unei astfel de lucrări, pornim de la un principiu, şi anume: prin proiectare trebuie avut în vedere neafectarea sub nici o formă a vieţii şi activităţii cetăţenilor din municipiu. Or în cazul acesta, indiferent că vorbim de varianta I sau varianta II, principiul este încălcat, deoarece ambele variante trec prin municipiu, şi nu ocolesc”, a spus Mureşan. Potrivit acestuia, la Agenţia de Mediu, documentaţia fost depusă în luna octombrie 2009 de către IPTANA Bucureşti. Această documentaţie face parte din Anexa 1, punctul 7, din Hotărârea de Guvern 445/2009 şi în contextul acestei Hotărâri de Guvern, lucrarea va fi supusă evaluării impactului asupra mediului. „Pentru că documentaţia nu a fost completă, APM BN a înaintat o adresă proiectantului prin care solicită completarea cu anumite elemente. Termenul scadent este finele lunii ianuarie, iar dacă până la data respectivă, proiectantul nu vine cu cele solicitate de noi, se returnează documentaţia. Dacă sunt depuse toate actele pe care noi le-am solicitat pentru clarificarea documentaţiei, noi va trebui să continuăm procedura de evaluare şi de eliberare a acordului de mediu. (…). Analizând această documentaţie, noi am afişat-o pe site-ul unităţii, am făcut anunţ public în presa scrisă şi de asemenea la Primăria Municipiului. Din acel moment, cetăţenii au intrat în contact şi au luat cunoştinţă despre existenţa acestui proiect şi dorinţa de execuţie a acestei centuri de tranzitare a oraşului. Pe parcursul a câtorva săptămâni s-au depus la noi circa 750 de sesizări ale cetăţenilor. Pe lângă sesizări, foarte multe persoane, inclusiv proiectanţi au depus la noi chiar şi variante, alte lucrări care să nu afecteze populaţia municipiului Bistriţa. Toate aceste sesizări şi variante propuse, le-am înaintat atât proiectantului, cât şi Consiliului Municipal, pentru luarea în considerare şi analiza acestor situaţii”, a precizat directorul interimar al APM B-N.

„Sunt prea sărac să îmi cumpăr ceva ieftin!”

Consilierul local Dan Molnar spune că nu se pune problema ca cineva să fie împotriva realizării unui drum de centură la Bistriţa. Molnar este de părere că varianta de Sud este însă cea mai dezavantajoasă pentru municipiul nostru şi nu ar fi ceva realizat pe termen lung. „Toată lumea este conştientă de necesitatea unei şosele de centură a municipiului Bistriţa. Din punctul meu personal de vedere, varianta de Sud este de departe cea mai dezavantajoasă pentru municipiul nostru. În mod evident, varianta de Nord este cea mai ieftină şi trebuie făcute mici ajustări ca să poate fi pusă în practică, ceea ce ar duce şi la un timp de efectuare mai mic şi la nişte costuri mai mici. Mai mult, există şi un traseu al acestei centuri de Nord, despre care de la bun început toţi cetăţenii municipiului au avut cunoştinţă că pe acolo va trece, într-o bună zi, o şosea de centură! Diferenţa dintre Centura de Nord prin oraş şi Centura de Sud prin oraş, este aceea că acei cetăţeni care şi-au făcut casa lângă Centura de Nord au ştiut de la bun început, faptul că îşi fac casă lângă şoseaua de centură. Ceilalţi care au ales să se ducă cu casele în partea de Sud a oraşului au ştiut atunci când s-au dus la Primărie şi au întrebat, că aceea va fi întotdeauna o zonă de locuinţe, nici industrie, nici blocuri, pur şi simplu case. Apoi, e imposibil să faci, cred eu, 14 km de centură de sud la 70 de milioane de euro. Nu se poate face. Încercăm să ne minţim că se poate face cu banii aceştia, dar în condiţiile în care trebuie să faci câteva viaducte, trebuie să consolidezi un deal al Codrişorului, despre care toată lumea ştie că de când e, dealul acesta tot alunecă la vale înspre apă, să expropriezi şi la preţ de piaţă anumite proprietăţi. Eu cred că există de fapt un singur argument pentru această centură de sud, faptul că este varianta cea mai scumpă la acest moment. Dar ştiu că există şi o vorbă românească care spune: Sunt prea sărac să-mi cumpăr ceva ieftin!”, a spus Molnar.

PUZ cu PUZ se bate!

Directorul interimar al APM BN, Ştefan Mureşan, spune că în zona în care este prevăzut amplasamentul centurii de sud se încalcă câteva prevederi locale. Astfel, în 2006, acolo a fost obţinut un Plan Urbanistic Zonal pentru zona Codrişor, amenajarea unei zone de agrement. De asemenea, în 2009 s-a obţinut un alt PUZ de dezvoltare a unei tabere şi a unei zone de agrement, titular fiind Ocolul Silvic al municipiului Bistriţa. În ultimele luni ale lui 2009 au fost emise şi planuri urbanistice pe tot traseul pentru zone rezidenţiale. „Asta înseamnă, zona Zăvoiului şi toată partea aceea unde sunt prevăzute dezvoltarea unor zone rezidenţiale de locuinţe. Deci, automat acestea intră în conflict. Construindu-se această centură în acea zonă, nu va mai permite dezvoltarea de locuinţe şi a zonelor rezidenţiale în acea parte. Şi acolo cetăţenii au investit bani, poate chiar speranţele lor de bătrâneţe de trai liniştit”, a explicat Ştefan Mureşan.
Anul 2010 va aduce cu siguranţă aprobarea unui proiect pentru realizarea unui nou drum de centură a municipiului Bistriţa. Că va fi în Nord sau Sud încă nu se ştie clar. Fiecare cu varianta lui, variantă care în final sperăm să fie câştigătoare pentru cine trebuie: pentru BISTRIŢA!

Iulia STUPINEAN