București, 20 noiembrie 2014. Cu o piață a achizițiilor publice de peste 14,4 miliarde de euro pe an, sistemul românesc de achiziții este în prezent suprareglementat și orientat mai degrabă înspre respectarea procedurilor, în timp ce sistemul norvegian (pentru o piață de 4 ori mai mare – aprox. 41 de miliarde euro/an) pune accentul pe responsabilitatea tuturor părților implicate în procedura de achiziții și rezultatele finale ale procesului.

 

Reprezentanți din conducerea tuturor instituțiilor implicate în achizițiile publice din România – Președintele ANRMAP, Directorul UCVAP, Președintele ANI, Președintele Autorității de Audit, Directori din cadrul Ministerului Fondurilor Europene și din cadrul Unității de Implementare a Proiectului de Consultanță în domeniu oferit de Banca Mondială Guvernului României – alături de omologi din Norvegia- Președintele DiFi (Departamentul Norvegia de Achiziții Publice  – precum și reprezentanți ai sectorului privat (companii de consultanță, patronate ale industriilor etc.) au dezbătut pe larg teme de interes major legate de contextual actual al viitoarelor modificări la legea achizițiilor publice generate de procesul de transpunere a Directivei 2014/24/UE privind achizițiile publice.

 

Principalele teme de reflecție/discuție au fost:

1. Creșterea capacității autorităților contractante în managementul procesului de achiziții publice. Nu este realist și nici eficient ca statul să creadă că există expertiză egală în toate autoritățile contractante, astfel că recomandarea este aceea de a concentra/specializa procesul de achiziții la nivelul administrativ cel mai competent, mai ales în ceea ce privește produsele/serviciile/lucrările cu un înalt nivel de specializare.

 

2.  Creșterea capacității ofertanților cu scopul de a contribui la creșterea calității în general a serviciilor/lucrărilor și produselor achiziționate. Orientarea generală a fost aceea de simplificare a etapelor de evaluare generală prin care trebuie să treacă ofertanții, în special în cadrul achizițiilor cu caracter repetitiv, în timp ce sistemul norvegian este orientat înspre creșterea intrinsecă a calității ofertelor, fără a impune criterii restrictive în acest sens.

 

3. Un alt subiect dezbatut pe larg în cadrul conferinței a fost acela referitor la introducerea unor criterii de responsabilitate socială în procesul de achiziții, astfel încât lucrările/serviciile/produsele achiziționate să respecte o serie de drepturi fundamentale pe tot parcursul lanțului de achiziție (ex: condiții decente de muncă pentru angajații furnizorilor, materii prime provenind din surse regenerabile etc.)

 

Piața achizițiilor publice a înregistrat o ușoară scădere în 2013 (14,4 mld euro) față de anul 2012 (14,9 mld euro), cele mai multe contracte, ca număr, fiind atribuite prin cerere de ofertă respectiv, ca valoare, prin licitații deschise. În schimb, valoarea medie a unei achiziții publice a crescut la 191.758 euro în 2013 spre deosebire de 144.024 euro în anul 2012. Datele statistice analizate de IPP în acest sens au fost furnizate de către ANRMAP/CNMSI în temeiul legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. Concluziile conferinței internaționale se vor constitui în continuare în propuneri concrete de îmbunătățire a cadrului instituțional, legislativ și practic al achizițiilor publice din România transmise către autoritățile competente de la nivel național.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.