Prorectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Andrei Mihalca, desfășoară un proiect de cercetare în Arhipelagul Galapagos, alături de drd. Carla Culda și alți patru studenți din cadrul USAMV, în colaborare cu cercetătorii din cadrul Universității San Francisco din Quito, Ecuador. Studiul va viza descoperirea unei boli care afectează leii de mare, dar și modalitatea de transmitere a acesteia, iar dacă se va dovedi că această boală există și prezintă un risc pentru leii de mare, cercetătorul va întocmi un plan de control sau chiar de eradicare a bolii. Proiectul a început în 1 iulie și se va încheia la finalul lunii septembrie, timp în care cercetătorii vor evalua frecvența infecțiilor cu acest parazit la câini, prezența paraziților în țânțari, precum și comportamentul și spectrul de gazde al țânțarilor.
Reporter: Ce v-a determinat să plecați într-o expediție de cercetare tocmai în Arhipelagul Galapagos?
Andrei Mihalca: Acum doi ani, în 2019, am fost la o conferință în Galapagos și explorând împrejurimile mi-am dat seama că sunt foarte multe lucruri interesante de studiat acolo. Când m-am întors în România, am început să mă documentez, să citesc tot ce se știe și ce nu se știe și să identific elementele de interes. Atunci mi-a venit ideea să studiez o boală care ar putea exista în zonă și s-ar putea transmite de la câini la leii de mare. Fiind vorba de două animale carnivore, există mai multe boli care, cel puțin teoretic, sunt comune și s-ar putea transmite. Am demarat acest proiect pilot de medicină veterinară conservaționistă alături de drd. Carla Culda, a cărei temă principală a tezei de doctorat este chiar acest proiect și încă patru studenți ai Facultății de Medicină Veterinară, în colaborare cu Universitatea San Francisco din Quito, Ecuador, care desfășoară proiecte de cercetare pe insulă, dar pe alte teme. În 1 iulie am plecat în Galapagos, am stat acolo trei săptămâni, ca să dau startul proiectului. Eu m-am întors, dar drd. Carla Culda și cei patru studenți ai Universității de Științe Agricole și Medicină veterinară au rămas acolo să continue studiile.
Reporter: Ce ați descoperit până acum în urma studiilor efectuate?
Andrei Mihalca: Pot spune că am găsit ce căutam! Din păcate, nu vă pot spune mai multe, doar că atunci când cercetarea va fi finalizată, datele vor fi publicate într-o revistă științifică.
Este un studiu pilot, iar drd. Carla Culta și cele patru studente vor mai sta în Galapagos până la finalul lunii septembrie, timp în care vor duce mai departe cercetarea. Apoi urmează să analizăm toate probele prin mai multe metode, să le aducem și în țară. Abia atunci ne vom putea pronunța cu adevărat.
Reporter: Care au fost principalele activități pe care le-ați desfășurat în cadrul proiectului de cercetare?
Andrei Mihalca: În prima fază a cercetării am pus capcane de țânțari în localități, dar și în afara zonelor locuite, mai exact pe plajă, în apropierea leilor de mare. Ne dorim să aflăm dacă această boală se transmite prin țânțari și, în primul rând, vrem să aflăm dacă acești țânțari se hrănesc și pe leii de mare. Deocamdată nu avem cum să știm până nu facem analizele de ADN, să vedem dacă detectăm ADN-ul de leu de mare în țânțar. O altă activitate a fost recoltarea de probe de sânge de la câini. Deocamdată nu ne putem pronunța cu certitudine că această boală este transmisă de la câini, prin intermediul țânțarilor, spre leii de mare. Rămâne să mai facem studii pe leii de mare. Pentru moment ne dorim să identificăm dacă există această boală pe insula aceasta, deoarece nu a mai fost semnalată până acum, iar dacă există, noi o vom semnala pentru prima oară. Va trebui să recoltăm probe de la leii de mare, în acest caz este necesar să lucrăm cu cei de la Parcul Național, pentru că nu avem voie să recoltăm probe de la leii de mare fără permisiunea lor. Cel mai probabil anul viitor vom face acest demers.
Reporter: Cum arată o zi din viața unui cercetător în insulele Galapagos?
Andrei Mihalca: Ca să vă spun punctual, ne trezeam dimineața pe la ora 06:00 și primul lucru pe care îl făceam era să mergem să strângem săculeții din capcanele de țânțari pe care-i pusesem seara, apoi mergem la micul dejun, după ne îndreptam spre laborator unde petrecem o bună parte de timp pentru că prelucrăm probele de la țânțari și probele de sânge de la câini, recoltate cu o zi în urmă. Pe la 15:00 – 16:00 mergeam pe teren, la recoltat de probe de sânge de la câini, până seara pe la 21:00, apoi puneam capcane pentru țânțari și o luăm de la capăt.
Reporter: Care sunt noutățile pe care le va aduce cercetarea în domeniul medical veterinar?
Andrei Mihalca: Cercetarea va influența foarte mult domeniul medical veterinar, deoarece în cazul în care noi reușim să dovedim că această boală există și prezintă un risc pentru leii de mare, va trebui să facem un plan de control sau chiar de eradicare a bolii, pentru fiecare insula pe care o vom identifica. Planul va fi transmis ulterior Agenției Locale de Biosecuritate, este o agenție cu cu care noi lucrăm și ei vor fi responsabili de implementarea acestei metode. Am avut și câteva ședințe în care am discutat aceste lucruri. Eu m-am ocupat foarte mult și de discuțiile cu autoritățile, cu Primăria, cu Agenția de Biosecuritate, cu Universitatea San Francisco. Am avut mai multe zile de ședințe, ba chiar am fost chiar și la un radio local unde am desfășurat o activitate de conștientizare și le-am explicat oamenilor cât mai clar ce presupune proiectul de cercetare, pentru a fi informați în legătură cu activitatea noastră pe insulă.
Reporter: Vă propuneți să extindeți cercetarea și pe alte insule?
Andrei Mihalca: Ne dorim să lucrăm pe toate insulele din Arhipelagul Galapagos, pentru că vrem să vedem situația din întreaga zonă, însă, deocamdată, anul acesta ne desfășurăm activitatea doar pe una din insule. Sperăm că anii următori să ne extindem cercetarea în întreg arhipelagul. Iar dacă reușim să aducem probele în România, lucru care sperăm să se întâmple în aproximativ 7 – 8 luni, perioada necesară pentru a obține permise și tot ce este nevoie, vom face tot spectrul de boli care se pot face, nu doar dirofilarioză. O parte din analize le-am făcut în Galapagos, am avut acces la laboratorul Universității San Francisco și am prelucrat probele.
Reporter: Ce alte proiecte de acest tip vă doriți să desfășurați în viitor?
Andrei Mihalca: În momentul de față, avem mai multe proiecte în derulare. De exemplu avem un proiect privat, destul de important, cu compania Pfizer legat de encefalita transmisă de căpușe De asemenea, mai avem un proiect cu Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentelor pentru Pesta Porcină Africană și transmiterea acesteia prin insecte, mai avem un proiect de colaborare cu cei de la WWF România pe paraziții zimbrilor care sunt reintroduși în sălbăticie. Acestea sunt proiectele majore pe care le avem acum în desfășurarea, mai avem și altele și cu siguranță vor mai apărea pe parcurs.
Citește și: Comunitatea UBB a primit un nou membru – Centrul de Cercetări Biologice din Jibou
