Afacerile penale ale prefectului Gheorghe Vuşcan

Prefectul Gheorghe Vuşcan, numit din rândul social-democraţilor, este un om care se luptă din funcţia sa publică cu construcţiile imobiliare. Culmea este că dânsul nu respectă reglementările urbanistice, ridicând o construcţie cu mansardă fără să deţină autorizaţie pentru ultimul nivel. De altfel, Vuşcan nu şi-a trecut pe declaraţia de avere toate proprietăţile, conturile, iar modul de construcţie şi dobândire a acestora este neclar. Acesta şi-a ascuns un teren de pe strada Saturn, nr. 7, apartamentele pe care le-a construit pe această suprafaţă, dar şi o casă în comuna clujeană Floreşti. Toate aceste afaceri par a fi făcute sub protecţia liderului informal al PSD, Ioan Rus, coleg cu Vuşcan la UTCN, dar şi cu prietenia familiei Pop, cea mai influentă din Justiţia clujeană.

Vuşcan primeşte autorizaţii de la colegii săi din Consiliul Local

Gheorghe Vuşcan a fost consilier local social-democrat în perioada 2004-2012 înainte de a deveni prefect. Tot timpul a avut mari aspiraţii imobiliare, însă niciodată nu a fost transparent cu intenţiile sale. Colegii săi din Consiliul Local Cluj-Napoca i-au votat în 2005 lui Vuşcan o autorizaţie de construcţie pentru un teren de 615 metri pătraţi deţinut de acesta pe strada Saturn nr. 7. Pe autorizaţie scrie “D+P+2E”, dar situaţia de la faţa locului prezintă două inexactităţi: o mansardă care nu apărea în nicio autorizaţie ulterioară şi faptul că demisolul nu respectă linia firească a solului. Culmea este că, pentru a doua chestiune, Gheorghe Vuşcan a făcut din postura de prefect o contestaţie faţă de o autorizaţia de construcţie acordată în cartierul Gruia. Suntem curioşi dacă va face contestaţie şi faţă de autorizaţia primită în cazul clădirii sale.

Prefectul contestă o ilegalitate similară

“Totodată s-a constatat în teren, iar Direcţia Regională în Construcţii Nord-Vest ne-a comunicat faptul că există neconcordanţe între definirea nivelurilor construcţiei ca S+D+P+3E+Etaj 4 retras din formularul autorizaţiei emise şi planşele vizate spre neschimbare aflate în documentaţia tehnică care a stat la baza emiterii acestei autorizaţii, din consultarea acestor planşe şi a situaţiei din teren se poate constata că nivelul numit SUBSOL este de fapt DEMISOL având proiectate geamuri, iar nivelul DEMISOL este în totalitate deasupra nivelului natural al terenului, cota 0 fiind stabilită la o înălţime de aproximativ 1,7 m faţă de nivelul străzii Romulus Vuia(cea de la care începe construcţia parterului)”, arată prefectul Gheorghe Vuşcan într-o plângere adresată Tribunalului Cluj. În cazul clădirii sale demisolul este de asemenea în totalitate deasupra nivelului natural al terenului, însă prefectul nu a putut observa propriile sale greşeli.

Reporterii Gazeta de Cluj au primit pe adresa redacţiei o scrisoare intitulată “denunţ.” În cadrul acelei scrisori ne-au fost arătate mai multe neconcordanţe dintre datele existente în declaraţia de avere din anul 2006, unde nu apare terenul de 615 metri pătraţi de pe Saturn nr. 7, dar nici cele şase apartamente. “Vuşcan Gheorghe Ioan cel corect şi cinstit, vinde în septembrie 2006 cu suma de 85.000 de euro către Ioan Buică un apartament aflat în construcţie care nu figurează niciunde ca fiind în proprietatea sa, conform declaraţiei de avere. Aceşti bani nu apar apoi niciunde, nici ca depozit, nici ca investiţie şi nici măcar ca şi credit rambursat în avans, topindu-se la fel cum au apărut din neant”, arată aceeaşi sursă în denunţul trimis pe adresa redacţiei. Vuşcan nu declară nici în 2008 terenul de pe strada Saturn nr. 7, în schimb mai vinde un nou apartament, probabil de la această adresă, fără să îl declare. De această dată imobilul este vândut către Ioan Bâlea la preţul de 150.000 de euro.

Probleme de la terenuri la credite

“Declaraţia de avere din anul 2009 a lui Vuşcan este foarte ciudată din multe puncte de vedere. În primul rând dispare terenul de 1.834 mp achiziţionat în perioada 1998-2003 de familia Vuşcan şi care apare în toate declaraţiile de avere până în 2009 şi apare declarat un alt teren, de 1.800 de mp situate în colonia Sopor, şi care culmea, figurează achiziţionat încă din anul 2006. Dacă este aşa, atunci acest teren trebuia declarat în proprietate încă din declaraţia aferentă anului 2006, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Terenul de 1.834 de mp din Cluj-Napoca nu figurează ca înstrăinat, însă este clar, fără putinţă de tăgadă, că vorbim de două terenuri diferite. De la Volksbank creditul acestuia se multiplică de la 100.000 de euro la 405.000 euro, iar anul contractării apare 2007 fără ca acest împrumut să fi fost declarat în declaraţiile de avere aferente anilor 2007 şi 2008. Tot la acest capitol al datoriilor mai apare un împrumut de la SSIF Broker SA de 200.000 de lei care figurează contractat în anul 2007, dar nedeclarat în declaraţiile aferente anilor 2007 şi 2008”, arată sursa.

Proiectantul, apropiat PDL

Casa lui Gheorghe Vuşcan a fost proiectată de către societatea Bogart Construct, deţinută de fostul prorector al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, Mircea Petrina, şi fiul acestuia, Bogdan Petrina. Societatea a fost o bună perioadă de timp apropiată PDL, în special lui Sorin Apostu. Reprezentanţii societăţii “au tremurat” puţin la arestarea fostului primar al municipiului Cluj-Napoca.  Bogart a câştigat ultimul contract pe bani publici de la USAMV, o instituţie condusă de un apropiat al PDL şi unde profesor era la acea vreme Sorin Apostu, iar penultimul de la Primăria “portocalie” a municipiului Cluj-Napoca.

Casa din Floreşti, ascunsă de Vuşcan

Prefectul i-a vândut în 2012 o casă de 120 mp şi un teren de 139 de metri pătraţi lui Mircea Jorj, fostul său coleg de partid. Prefectul a declarat tranzacţia, deşi nu a declarat numele integral al persoanei, ci doar ”Mircea J”, o nouă faptă în afara legii. În schimb, prefectul a vândut un teren şi o casă care nu au fost niciodată pe declaraţia lui de avere. Pe aceeaşi declaraţie de avere apare ca vânzându-i un apartament în Cluj-Napoca lui “Gabriel M.” El nu spune nici de această dată cine este această persoană, deşi sursele noastre ne-au declarat că este vorba despre Gabriel Mureşan, jucătorul echipei de fotbal CFR Cluj.

Plasamente ascunse

“Se poate observa că la capitolul plasamente şi investiţii directe (n.r. în declaraţiile de avere din anii 2006, 2007 şi 2008), deşi legea obligă la declararea valorii la zi a activelor financiare acesta declară doar la modul general că are peste 5.000 de euro în acţiuni”, se arată în denunţul primit pe adresa redacţiei. Gheorghe Vuşcan îşi ascunde chiar şi veniturile imposibile. Astfel, deşi la declaraţiile de interese arată că a primit dividende în perioada 2009-2011 de la societatea MCM Graphix SRL, această societate a realizat în toţi aceşti ani profit negativ. De altfel, chiar dacă ar fi încasat acele venituri, el nu le declară pe declaraţia de interese la capitolul “venituri din alte surse”. Deci, oricum ar fi, Vuşcan minte în declaraţia sa de avere. Întrebarea principală este cu ce scop.

Locatarii imobilului inexistent

Imobilul de pe strada Saturn nr. 7 construit de Gheorghe Vuşcan nu există pe declaraţiile de avere, dar se vinde aparent foarte bine. Printre proprietarii de lux ale acestui imobil se numără familia Pop, una dintre cele mai influente familii ale Justiţiei din Cluj, Adrian Vaidoş, un om din IT care nu recunoaşte de la cine a cumpărat apartamentul, un anume Buzogany, un anume Mircea, Ioan Bâlea, un anume Mureşan, posibil jucătorul de la CFR Cluj. Pe lista de interfon sunt opt spaţii, existând chiar şi apartamentul 0.

Prietenia cu familia Pop

Gheorghe Vuşcan  a ştiut cui să vândă apartamentele, doar nu a ştiut cui să le declare. Unul dintre clienţii de pe strada Saturn este nimeni altul decât marele maestru Liviu Pop, fostul decan de la drept la UBB, Ramona Camelia Pop, nepoata acesteia, şi casa de avocatura a lor. Din firmă mai fac parte Andrei Gyori, Radu C şi Călin Pop, conform site-ului http://pop-associates.eu/, dar pe site-ul Baroului Cluj apare doar Ramona Camelia Pop ca făcând parte din cadrul acestei societăţi. Pe aceeaşi adresă, respectiv Saturn nr. 7, apt. 5 apare şi sediul unei societăţi ECS Retail Park. Societatea este administrată de Josef Schutzenhofer Siegbert şi deţinută de Picton Group AG.

Cine sunt membrii clanului Pop?

Procurori, avocaţi, notari, judecători, influenţi oameni de afaceri. Clanul familiei Pop a împânzit de ceva vreme justiţia clujeană până la cele mai înalte niveluri. Daciana Deritei, născută Pop, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Organizate şi Terorismului, pare a fi capul răutăţilor, deşi unii reuşesc să o întreacă în funcţii.

Daciana Deritei este rudă şi cu pensionara angajată la CJ, Măriuca Pop. Unul dintre principalele lucruri care au fost puse sub semnul întrebării din cariera fostului secretar al judeţului a fost parafarea contractului secret cu Iulius Mall. Culmea este că Daciana Deritei a făcut şi ea un serviciu aparent ilegal omului de afaceri care conduce Iulius Mall, Iulian Dascălu: a întocmit dosarul Gazeta II în care Iulian Dascălu a fost persoană vătămată, iar inculpatul Paszkany Arpad a fost achitat definitiv. Andrei Irinel este un alt judecător care este rudă cu Daciana Deritei, el activând la Tribunalul Cluj. Pop Lucian este rudă de gradul patru a Dacianei Deritei, el ocupând funcţia de consilier juridic. Marius Pop este un alt verişor din mediul justiţiei al Dacianei Deritei, care are o funcţie destul de importantă: preşedintele Tribunalului Militar Cluj. Tatăl lui Pop Liviu este arbitru la Camera de Comerţ Cluj, iar numele acestuia este de asemenea Pop Liviu. Soţia acestuia lucrează în mediul juridic, fiind notar. Pop Lenuţa Anişoara are chiar un birou notarial propriu. Acesta mai are o verişoară în cadrul Baroului Bucureşti, Pop Roxana. Pop Marius are o altă avocată verişoară, Pop Ramona Camelia. El mai are alţi doi verişori, Pop Calin, avocat în Baroul Târgu Jiu şi Pop Lucian, avocat în Baroul Cluj, dar şi pe verişoara Pop Dana, avocată în Baroul Cluj.

Relaţia procuror-judecător-decan-afacerist a dus la dezvoltarea unei familii cu foarte mari influenţe în judeţul Cluj şi chiar în toată România. Numărul mare de persoane care fac parte din această familie a dus membrii ei în toate colţurile care contează, fie că a fost vorba de Mariana Pop, soţia lui Mircea Pop, care a scris o carte cu prorectorul Universităţii Tehnice, Mihai Iliescu, fie că a fost vorba de Ramona Pop, care l-a consiliat pe omul de afaceri ieşean Iulian Dascălu, oricare membru al clanului Pop a reuşit să fie la momentul potrivit şi la locul potrivit. Dosare fabricate ciudat, interese şi prietenii ascunse, cercetări favorizante şi alte ilegalităţi au fost comise de familia Pop de-a lungul timpului. Daciana Deritei, născută Pop, este procurorul care a instrumentat cazurile Gazeta şi Paszkany, iar una dintre părţile vătămate, Iulian Dascălu, este apărată de un alt membru al familiei Pop. Ca să nu mai zicem nimic că Arpad Paszkany a fost achitat definitiv, iar Liviu Man a ajuns în ultima fază la CEDO. Pe de altă parte, Dascălu mai are un proces care este judecat de soţia celuilalt procuror care a instrumentat cele două cazuri menţionate anterior şi colegul Dacianei Deritei, Mircea Hrudei, însuşi şeful DIICOT Cluj. Fostul decan al Facultăţi de Drept din cadrul UBB este un alt membru al clanului Pop, dar şi cel care colaborează cu avocata care îl apără pe Dascălu. Pe de altă parte, afacerile familiei Pop şi-au întins tentaculele şi peste celebra centură blestemată a Clujului, care s-a surpat de două ori până în prezent, cu toate că contribuabilii au plătit de trei ori preţul iniţial. Este vorba despre Mircea Pop, afaceristul care a proiectat centura, dar care ulterior a ajuns la şefia CNADNR. Acolo şi-a dovedit competenţa şi din acest motiv a fost demis.

Urmează cercetarea lui Vuşcan

“Având în vedere toate aceste falsuri şi neconcordanţe, încălcarea brutală şi repetată a dispoziţiilor legale privind completarea declaraţiilor de avere, sumele mari de sute de mii de euro vehiculate, posibilitatea existenţei unor sume obţinute prin traficarea influenţei sau fapte de corupţie, considerăm că există cu vârf şi îndesat toate indiciile necesare pentru cercetarea averii sale de către ANI, începerea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii şi confiscarea sumelor nejustificate prin hotărârea instanţei de judecată”, se arată în încheierea scrisorii. Gazeta de Cluj va sesiza Agenţia Naţională de Integritate, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, Direcţia Regională în Construcţii Nord-Vest, pe ministrul Afacerilor Interne, dar şi pe premierul Victor Ponta. Vuşcan ar fi fost de mic un pui de securist, aducând elogii colegiului XIV al PCR în ziarul Scânteia. Gazeta de Cluj a sesizat deja Primăria municipiului Cluj-Napoca, iar o echipă a instituţiei s-a deplasat la faţa locului, unde au constatat că există anumite lucrări dubioase. Deşi miercuri l-au chemat pe prefectul Gheorghe Vuşcan să dea cu subsemnatul şi să prezinte actele, acesta a minţit că este plecat din localitate. De altfel, oficialii Instituţiei Prefectului au confirmat printr-o adresă scrisă că prefectul şi-a desfăşurat activitatea doar în municipiul Cluj-Napoca. Prefectul Gheorghe Vuşcan ar trebui să fie mai atent cu minciunile pe care le spune, mai ales dacă data viitoare va fi cercetat de procurorii de la Parchet.

Reporterii Gazeta de Cluj au dorit să îl contacteze pe Gheorghe Vuşcan, atât personal, cât şi prin intermediul purtătorului de cuvânt al instituţiei. Niciunul dintre aceştia nu au dorit să răspundă la telefon, în ciuda insistenţelor ziariştilor. Întrebările pe care ne-am dorit să i le punem prefectului Gheorghe Vuşcan:

Aţi scris în ziarul Scânteia articole despre al XIV-lea congres al PCR?

Cum reuşiţi să obţineţi dividende în perioada 2009-2011 de la societatea MCM Graphix Media Group, atâta vreme cât societatea a avut pierderi?

Aţi deţinut un teren mai mare de 600 de metri pătraţi pe strada Saturn, nr. 7? Când l-aţi achiziţionat şi în care declaraţii de avere l-aţi trecut?

Aţi construit un bloc de şase apartamente pe acel teren? Când a fost acesta finalizat? Aţi mansardat blocul? Când v-aţi trecut apartamentele pe declaraţia de avere?

Apartamentele pe care le-aţi vândut către Ioan Buică, Ioan Bâlea le aveaţi trecute în declaraţia de avere?

Dacă aţi vândut patru apartamente către Buică Ioan, Bâlea Ioan, Gabriel M. şi Ciprian Deac, unde au rămas celelalte două apartamente din complexul de şase pentru care aţi primit autorizaţie?

Aţi deţinut un duplex sau parte dintr-un duplex în Floreşti? Când l-aţi achiziţionat pe acesta şi când l-aţi trecut pe declaraţia de avere? Când l-aţi înstrăinat?

Aţi fost cercetat de ANI? Ştiţi că dacă treceţi în declaraţia de avere „conform fişei fiscale” că se declanşează automat cercetarea dumneavoastră de către ANI?

De ce aţi trecut în anii 2006-2008 la capitolul plasamente investiţii valoarea „mai mare decât 5.000 de euro” la Banca Transilvania şi Broker SA? Ştiaţi că legea spune că trebuie să treceţi valoarea exactă a plasamentelor la momentul scrierii declaraţiei?

Creditul pe care l-aţi trecut în declaraţia de avere din 2009 de la SSIF Broker ca şi contractat în anul 2007 nu apare pe declaraţiile de avere din 2007 şi 2008. De ce?

Când aţi vândut apoi acţiunile la Banca Transilvania de ce nu aţi declarat cui le-aţi vândut? Le-aţi trecut acţiunile la BT Securities?

Mărirea creditului dvs. la Volksbank în 2008 de la 100.000 de euro la 405.000 euro nu trebuia să schimbe şi anul contractării?

Cum a dobândit fiul dumneavoastră casa de pe Aviator Bădescu şi în ce an?

Aţi vândut apartamente către Adrian Vaidoş, Mircea, Buzogany sau Ramona Camelia Pop?