Președintele CSM, judecătoarea Nicoleta – Margareta Tînț, a trimis Camarei Deputaților un draft de „Ghid de bune practici privind relatia sistemului judiciar cu puterea legislativa”. Documentul prevede un set de reguli pentru parlamentari si magistrati. Comisiile parlamentare vor lua în dezbatere documentul care instituie de fapt un protocol de neagresiune între senatori, deputați, procurori și judecători.
Iată cele mai importante recomandări:
– În orice discurs cu privire la activitatea celeilalte puteri, a instituțiilor sau persoanelor care fac parte din acestea, se va realiza prezentarea elementelor de fapt verificate și verificabile, cu indicarea elementelor doveditoare.
– Judecătorii și procurorii: Pot să aibă convingeri politice, dar le manifestă prin exercitarea dreptului la vot; Sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice; Sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă și executivă.
– Reprezentanții puterii legislative trebuie să se abțină de la declarații care pot aduce atingere independenței justiției sau care pot pune presiune asupra unor judecători și procurori sau tind să impună soluționarea unor cauze într-un anumit sens.
– Reprezentanții puterii legislative pot critica practica neunitară și erorile grave din activitatea sistemului judiciar.
– Atât judecătorii și procurorii, cât și deputații și senatorii, în luările de poziții, scrise sau orale, sunt obligați să respecte valorile protejate prin legile care stabilesc situații privind restrângerea libertății de exprimare. Liberatatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. Declarațiile făcute de reprezentanții celor două puteri trebuie să respecte drepturile și libertățile cetățenilor, în special dreptul la propria imagine, la reputație și la viața intimă.
– Colaborarea loială presupune consultarea CSM și a asociațiilor de magistrați asupra proiectelor de act normativ (cu impact asupra activității sistemului judiciar) la Parlament, în toate situațiile în care nu există avizul Consiliului sau conținutul actului normativ a fost modificat după transmiterea avizului. Comisiile parlamentare trebuie să realizeze o întalnire de lucru cu Ministerul Justiției, CSM, ÎCCJ și Parchetul General anterior dezbaterii pe articole a proiectului de act normativ. Parlamentul va trimite spre consultare CSM toate proiectele de acte normative în domeniul justiției
În documentul de 21 de pagini se lansează și critici la adresa parlamentarilor: „Judecătorii și procurorii au nevoie de o expunere de motive care să conțină argumente suficiente, clare, concordante cu textele propuse, pentru a înțelege voința legiuitorului, în raport cu care va realiza interpretarea acestei norme și o va aplica unor situații concrete. Una dintre deficiențele reclamate de magistrați este aceea privind lipsa unei fundamentări riguroase a intervențiilor legislative, inexistența unor studii de impact, introducerea unor texte de lege pentru care nu există nicio justificare în expunerea de motive sau chiar invocarea unor argumente contrare sensului intervenției legislative”.
