În urmă cu o lună, Ministerul Justiției a postat un proiect prin care se dorește desecretizarea celebrei arhive SIPA și îndosarierea cazurilor care îi vizează pe magistrații români. Ministrul Justiției, Raluca Prună vrea crearea unei Comisii care să inventarieze documentele din arhiva D.G.P.A. și să le predea, potrivit specificului acestora, instituțiilor competente cu gestionarea acestora. Pe de altă parte, zilele trecute, asociațiile de magistrați au cerut retragerea acestui proiect și explicații referitoare la situația celebrei arhive secrete.
Uniunea Națională a Judecătorilor din România și Asociația Magistraților din România i-au solicitat Premierului Dacian Cioloș să retragă “de îndată” proiectul de hotărâre de guvern inițiat de Ministrul Justiției Raluca Prună prin care dorește reinventarierea arhivei SIPA și transferarea către alte instituții a informațiilor „de interes operativ”, obținute de SIPA prin acțiuni de poliție politică și grave încălcări ale drepturilor omului, condamnate inclusiv de Comisia Europeană.
Magistrații i-au cerut, de asemenea, Premierului Cioloș să-i solicite Ministrului Justiției Raluca Prună să facă public „în mod transparent, complet și exact” ce au făcut comisiile anterioare cu privire la această arhivă.
Judecătorul clujean Dana Gârbovan a atras atenția în trecut că una dintre cele mai stringente probleme cu care se confruntă justiția de câțiva ani este deținerea de către SRI a celebrei arhive SIPA.
”Vreau să va reamintesc aici o poveste recentă din trecutul nostru și anume cea legată de SIPA. A fost creat pe vremea ministrului Stoica tocmai pentru a se adună informații despre judecătorii corupți. Ce s-a întâmplat ulterior? Acest serviciu a fost denaturat, s-au adunat informații despre viață personală a magistraților, în afară oricărui cadru legal, al oricărui control. Efectul a fost unul devastator, pentru că de fiecare data când apăreau dosare importante, ele erau legate de suspiciuni privind posibile șantaje ale judecătorilor din partea celor care au avut acces la acest tip de informații. Fostul ministru Monica Macovei, care a desființat acest serviciu, spunea că au fost adunate informații inclusiv de către ofițeri acoperiți aflați în rândul magistraților. Nici până azi nu s-a lămurit această chestiune, ce informații au fost adunate, cum au fost folosite. O parte din arhivă, din câte am înțeles eu, este acum chiar la SRI, așa au fost ultimele informații transmise de la Ministerul Justiției. (…) Vom insistă în continuare să aflăm care este în mod real modul de acțiune și influența SRI în actul de Justiție, ce înseamnă câmp tactic, ce lege îl prevede”, explică judecătorul clujean.
Cine și-a prins urechile în SIPA
Magistrații au comentat într-o scrisoare deschisă mai multe afirmații eronate făcute de ministrul Prună, care au mers de la minimalizarea impactului negativ pe care SIPA – condusă de foști ofițeri de Securitate – l-a avut asupra justiției post-comuniste din România, până la a afirmă că arhivă acestui serviciu nu a fost inventariată în ultimii zece ani.
SIPA, devenit ulterior Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA), își are originea în Serviciul Operativ, redenumit Serviciul Independent Operativ, fiind unul dintre primele servicii secrete înființat în România după căderea comunismului, în februarie 1990. Creat inițial pentru a asigură monitorizarea informativ-operativă a penitenciarelor, SIO a fost transformat în Serviciul Independent de Protecție și Anticorupție (SIPA) în anul 1997, pentru a fi acuzat ulterior de faptul că, lipsit de control, acest serviciu spiona judecători, procurori, avocați, jurnaliști și membri ai societății civile care pledau pentru respectarea drepturilor omului.
SIPA a fost condus de directori și adjuncți care au fost ofițeri ai fostei Securități, iar unii dintre ei au fost deconspirați de către CNSAS că au făcut poliție politică. De asemenea, în SIPA au fost angajați zeci de ofițeri de Securitate.
Unul dintre directorii SIPA a fost generalul Marian Ureche, care înainte de 1989 a fost colonel de Securitate. În aprilie 2002, postul de radio „Europa Liberă” l-a nominalizat pe Marian Ureche printre cei care, înainte de 1989, au spionat statele NATO. Marian Ureche a mai fost acuzat, printre altele, că s-a ocupat și de urmărirea lui Ioan Petru Culianu.
După căderea regimului comunist, Marian Ureche a fost detașat la Școală SRI de la Băneasa, unde erau pregătiți viitorii ofițeri SRI. În anul 1993 Ureche a fost coautor al volumului “Serviciile Secrete”, în care era elogiată fostă Securitate, volum care a devenit manual de studiu la Școală SRI.
Conform relatărilor presei, Marian Ureche a ajung la conducerea SIPA în 2001 în bază recomandării primite din partea SRI și la propunerea ministrului justiției Rodica Stănoiu, dovedită la rândul ei că fiind colaborator al Securității comuniste.
Un adjunct al SIPA a fost generalul Dan Gheorghe, la rândul sau fost ofițer de Securitate, care după înființarea SRI a fost numit șeful Brigăzii antiteroriste din cadrul SRI.
Un alt adjunct al SIPA a fost colonelul Marian Anghel Desculțu, trecut în rezervă în 2002, cu gradul de general de președintele Ion Iliescu. Desculțu a fost ofițer la Direcția a IV-a a Securității Statului și, la rândul sau, a fost deconspirat de către CNSAS că a făcut poliție politică.
Un raport de evaluare al Comisiei Europene, din 2004, emis în cadrul procedurilor de aderare a României la Uniunea Europeană, reținea că “SIPA este lipsit de transparența și responsabilitate și s-a raportat că a fost implicat în comiterea de abuzuri împotrivă drepturilor omului în închisori și influențarea sistemului judiciar”.
În 2006, Monica Macovei a desființat SIPA, redenumit DGPA, pe motiv că a făcut abuzuri, iar Ministerul Justiției nu avea nevoie de un serviciu secret. Istoricul Marius Oprea a afirmat că în SIPA erau angajați ofițerii din nucleul dur al fostei Securități care “au folosit aceleași mijloace de compromitere și șantaj”.
Informațiile deținute de SRI
Istoricul Marius Oprea, care a cercetat arhivă SIPA, a relatat că există o categorie de documente din această arhivă “care după lege au fost predate Serviciului Român de Informații”. Tot Marius Oprea a relatat și că există în arhivă o categorie de documente speciale, care conțin “informații compromițătoare la adresă magistraților și alte lucruri asemănătoare care erau arhivate electronic, dar care au fost distruse”. Acesta a relatat că s-au găsit urme privind ștergerea acestor informații din computere.
Jurnalista Sabina Fati a citat, într-un articol din 2007, că „surse autorizate din apropierea serviciilor de informații afirmă însă că există duplicate [ale acelor informații] în format electronic, iar foștii lucrători ai SIPA le pot folosi în continuare pentru a șantaja sau intimida persoane onorabile din mediul magistraților, dar nu numai”.
Referitor la afirmația doamnei ministru Prună că arhivă SIPA „este sigilată din 2006”, această este contrazisă de faptul că mai mulți miniștri ai justiției au creat în ultimii zece ani comisii de inventariere și reinventariere a acestei arhive.
Quintus și Stolojan au moșit SIPA
În 1991, ministrul de Justiție Mircea Ionescu Quintus din guvernul Theodor Stolojan a înființat prin ordin ministerial Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA), ca structură departamentală în subordinea Direcției Generale a Penitenciarelor, cu scopul de a urmări și controla infracțiunile cu implicații majore din penitenciare.
În 1997, sub mandatul ministrului Justiției Valeriu Stoica, SIPA a trecut, tot printr-un ordin al ministrului, în subordinea directă a ministrului Justiției, care dorea ca acest serviciu secret să se ocupe și de protecția magistraților.
În 2004, din cauza scandalurilor din presă care arătau că la vârful SIPA au fost numiți foști lucrători ai securității, iar serviciul era suspectat că face poliție politică, SIPA s-a transformat în Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA) și pentru prima dată această structură este obligată să prezinte rapoarte de activitate Parlamentului.
În 2006, la începutul anului, ministrul justiției Monica Macovei a desființat DGPA, pe motiv că a făcut abuzuri, iar ministerul nu are nevoie de un serviciu secret.
Sebastian Albescu
