PSD, incapabil să se reformeze

PSD seamănă din ce în ce mai mult cu defunctul PDSR. Social-democraţii lui Iliescu şi Năstase, politicieni mediocri dar cu veleităţi europene sunt incapabili să-şi depăşească propria condiţie şi să se lase de apucăturile şi metehnele trecutului. Reformarea partidului seamănă cu o operaţie pe cord deschis, astfel că pentru a se evita orice greşeală, ce ar putea deveni fatală, mai marii PSD au decis că e mai bine să nu facă nimic.

Teodor Puşcaşiu

Nu mi-aş dori să fiu în zilele acestea în pielea vreunui pesedist bihorean. Să ajungi în situaţia să alegi între Gheorghe Sârb şi Mihai Bar pentru a te conduce în următorii ani, reprezintă o ofensă gravă pentru orice social-democrat de bună crediţă. Pentru că, ce ţi se poate întâmpla mai rău decât să trebuiască să alegi între un agramat şi mediocru, între un viclean şi un ipocrit?
Orice membru PSD care se respectă şi care, cât de cât ţine la imaginea şi carierea sa politică, ar fi trebuit să-şi dea demisia din partid, în momentul în care cei doi au ajuns să se concureze pentru poziţia supremă în filială. Să accepţi să te conducă un Bar sau chiar şi un Sârb, este dovada clară că nu ai coloană vertebrală, că accepţi poziţia de supuşenie şi te angajezi pe un drum care nu ştii unde va duce. Acceptând să te conducă astfel de oameni, înseamnă că nici tu nu meriţi o soartă mai bună. Pesediştii bihoreni au conducătorii pe care îi merită!

Nu toate demisiile sunt de onoare

Din această perspectivă, demisia lui Aurel Tărău, fost prefect de Bihor, al cărui singur merit la momentul numirii (dar şi la detronare) a constat în faptul că a fost tatăl fiului său!, ar trebui salutată. Numai că, ne întrebăm şi noi, de ce a aşteptat Tărău senior finalitatea votului şi de ce nu a făcut acest pas înainte de alegeri. Înseamnă că a sperat până în ultimul moment că nu va marginalizat şi va fi menţinut în cărţi, deci a intrat în jocurile de culise. Gestul său este nu numai tardiv, dar şi lipsit de orice onorabilitate, astfel că Aurel Tărău nu merită să fie plâns de milă nici o clipă. Mai degrabă ziarişii care lucrează la publicaţia patronată de acesta. Într-un moment de sinceritate naivă, Tărău a recunoscut că şi-a folosit ziarul pentru a face propagandă electorală PSD. Ceea ce aduce un grav prejudiciu credibilităţii pălmaşilor săi, dar mai ales, pune sub semnul întrebării ceea ce scrie pe frontispiciul ziar, chiar şi de duzină!

Baronii de ieri, reformatorii de azi

„Am învăţat din greşelile trecutului, vom promova în funcţii oameni tineri, competenţi, nepătaţi”, au sunat confesiunile liderilor PSD după pierderea puterii.
Din marea reformă a PSD s-a ales însă  praful. Nu numai că fostul partid de guvernământ nu reuşeşte să se lepede de vechile metehne, ba chiar le ridică la noi culmi.
PSD brevetează o nouă formulă de reformă: se înnoieşte cu aceiaşi oameni care, prin atitudinile şi activitatea lor, l-au „aruncat” în Opoziţie. Foştii baroni locali şi naţionali rămân pe poziţii, ce se întâmplă acum în PSD semănând mai degrabă cu o rotire a cadrelor şi nici pe departe cu primenirea eşaloanelor de conducere. Presa a relatat că în mai toate organizaţiile judeţene ale PSD, baronii locali au reuşit să-şi conserve poziţiile, chiar cu sprijinul direct, dar nu făţiş al liderilor de la Bucureşti.
Baronetul judeţean este menţinut în poziţii, pentru că fără aceştia dispozitivul pesedist construit pe o reţea de relaţii ce combină interesele economico-financiare, prieteniile, şi spriritul tovărăşesc, s-ar nărui. Faptul că liderii judeţeni sunt şantajabili, coruptibili, incapabili sau manipulabili, nu numai că nu reprezintă defecte, ci din contră sunt calităţi indispensabile. Ce s-ar întâmpla oare cu dacă aceşti lideri ar fi oneşti, cinstitiţi, intangibili? Centrul de la Bucureşti pur şi simplu ar pierde controlul asupra organizaţiilor, de unde s-ar instala haosul în structura ultracentralizată de tip PCR a partidului. În momentul în care teritoriul şi-ar ridica vocea şi ar avea forţa să se împotrivească directivelor „luminate” venite din capitală, gaşca cocoţată în birourile din Kisselef şi Băneasa ar fi în pericol să-şi piardă jucăriile şi privilegiile. De aceea se preferă acest sistem, de tip feudal, e drept, dar convenabil, la urma urmei tuturor părţilor: Năstase&Iliescu& Co. îşi păstrează poziţiile la Bucureşti, iar baronii locali sunt lăsaţi în pace să-şi facă jocurile în judeţe.
Fără o primenire reală însă, şi nu doar una de formă a structurilor de conducere, PSD nu va deveni niciodată acel partid european, „curat şi uscat” ce încearcă să se prezinte.

Congresul sub zodia aranjamentelor

La finalul acestei săptămâni, PSD va avea o nouă veche conducere. Lucrurile par a fi deja aranjate, deşi încă meciul se joacă, e drept doar prin lovituri sub centură. Ion Iliescu va fi declarat noul preşedinte, iar Adrian Năstase se va mulţumi, cel puţin pentru următorii doi ani cu poziţia secundă. Bătălia mare se va da doar pentru poziţiile de vicepreşedinţi şi secretar general. Iar aici semnalele sunt dintre cele mai îngrijorătoare. Voci din organizaţia de tineret atrag atenţia asupra aranjamentelor din culise, alegerile riscând să devină doar o mascaradă. Reprezentanţii noului val din PSD se tem de fraudarea alegerilor – nu ar fi prima dată, spun cu amărăciune tinerii lui Victor Ponta! – şi de faptul că aceiaşi lideri vor conduce şi pe mai departe partidul.