Două dintre principalele partide politice din Cluj au fost amendate de Consiliul Europei în cadrul raportului GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupţiei) de anul trecut. Este vorba de filialele judeţene ale PSD şi fostul PDL Cluj. Ambele formaţiuni politice au fost sancţionate cu câte 5.000 de lei fiecare pentru neasigurarea transparenţei politice privitoare la modul de finanţare a partidelor politice. Până la închiderea ediţiei, Remus Lăpuşan (şeful PSD Cluj) şi Daniel Buda (liderul ex-partidului PDL Cluj) nu au comentat în nici un fel sancţiunile pe care raportul GRECO le-a administrat partidelor pe care le reprezintă.
Reprezentanţii Comisiei Europene au votat raportul GRECO care arată ce ”bube” are România la capitolul transparenţă în sponsorizările partidelor politice. Printre partidele amendate se numără fostul PDL Cluj, condus la vremea respectivă de europarlamentarul Daniel Buda, şi PSD Cluj, condus de Remus Lăpuşan. Ambele formaţiuni politice judeţene au fost sancţionate cu câte 5.000 de lei fiecare, însă reprezentanţii partidelor au refuzat să ofere vreun comentariu vizavi de aceste amenzi. Lăpuşan şi Buda au fost rugaţi să comenteze aceste sancţiuni, însă până la ora închiderii ediţiei săptămânale nu au oferit nici un răspuns.
Potrivit raportului, GRECO a recomandat să se solicite partidelor politice să prezinte situaţiile financiare consolidate către Autoritatea Electorală Permanentă şi să se facă un rezumat adecvat la dispoziţia publicului. ”GRECO reaminteşte că această recomandare a fost considerată ca parţial implementată, deoarece iniţial proiectul de propunere legislativă pregătit de către AEP a prevăzut o obligaţie explicită pentru partidele politice să îşi prezinte situaţiile financiare la AEP anual, în termen de 15 zile de la depunerea lor la autorităţile fiscale (această obligaţie se referă la toate persoanele juridice fără nici o distincţie în funcţie de cifra de afaceri sau de activitate). AEP va publica aceste situaţii financiare pe site-ul său în termen de 5 zile de la primirea lor”, se arată în raport.
Partidele fără supraveghere financiară
Potrivit raportului GRECO, reprezentanţii CE regretă faptul că proiectul de lege nu mai prevede în mod explicit depunerea situaţiilor financiare la AEP. Se înţelege că acesta este singurul tip de raport financiar care oferă o imagine de ansamblu exactă a situaţiei financiare reale a partidelor (spre deosebire de raportul privind veniturile şi cheltuielile) care ar permite supravegherea financiară adecvată. Mai mult decât atât, prezentarea de astfel de informaţii este o cerinţă de bază care nu poate fi lăsată ca normă implicită. De asemenea, GRECO subliniază necesitatea de a asigura existenţa unui anumit interval de timp stabilit de lege care ar asigura eficienţa şi aplicabilitatea obligaţiei de depunere a acestor situaţii financiare. Mai ales că sistemul de sancţiuni prevăzute în lege este menit să atragă consecinţe juridice în cazul nedepunerii sau depunerii tardive a acestora. Având în vedere experienţa altor state membre GRECO, ar fi cu siguranţă de preferat să avem reguli şi termene clare de la început. Având în vedere că proiectul de lege nu conţine suficiente prevederi legale, GRECO nu poate continua să considere această recomandare nici măcar drept parţial implementată.
Legea nu prevede explicit depunerea situaţiilor financiare ale partidelor
Potrivit documentelor, raportorii GRECO regretă faptul că proiectul de lege nu mai prevede în mod explicit depunerea situaţiilor financiare la AEP. Se înţelege că acesta este singurul tip de raport financiar care oferă o imagine de ansamblu exactă a situaţiei financiare reale a partidelor (spre deosebire de raportul privind veniturile şi cheltuielile) care ar permite supravegherea financiară adecvată. Mai mult decât atât, prezentarea de astfel de informaţii este o cerinţă de bază care nu poate fi lăsată ca normă implicită. De asemenea, GRECO subliniază necesitatea de a asigura existenţa unui anumit interval de timp stabilit de lege care ar asigura eficienţa şi aplicabilitatea obligaţiei de depunere a acestor situaţii financiare. Mai ales că sistemul de sancţiuni prevăzute în lege este menit să atragă consecinţe juridice în cazul nedepunerii sau depunerii tardive a acestora. Având în vedere experienţa altor state membre GRECO, ar fi cu siguranţă de preferat să avem reguli şi termene clare de la început. Având în vedere că proiectul de lege nu conţine suficiente prevederi legale, GRECO nu poate continua să considere această recomandare nici măcar drept parţial implementată.
De asemenea,GRECO a recomandat să se modifice reglementările privind transmiterea către AEP a rapoartelor financiare privind campaniile electorale, astfel încât AEP să urmărească în mod adecvat toate revendicările legitime şi datoriile. 18 77. Raportorii reamintesc că această recomandare a fost considerată ca parţial implementată. În proiectul de lege iniţial pregătit de AEP9 , au fost incluse dispoziţii care prevedeau că a) partidele politice şi candidaţii independenţi cheltuie toate donaţiile şi legatele primite pentru campania electorală până la data prezentării raportului privind veniturile şi cheltuielile electorale, precum şi pentru plata cheltuielilor apărute în timpul alegerilor; b) mandatarii financiari prezintă rapoarte detaliate AEP asupra veniturilor şi cheltuielilor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi în termen de 15 zile de la data alegerilor; c) partidele politice şi candidaţii independenţi depun o listă cu creditorii lor în legătură cu finanţarea campaniei, precum şi valoarea acestor datorii; d) partidele politice şi candidaţii independenţi raportează trimestrial la AEP statutul datoriilor până când acestea sunt plătite integral. GRECO a considerat că aceste modificări dorite, dacă sunt adoptate, ar permite considerarea recomandării vii ca fiind implementată în mod satisfăcător.
România şchioapă din cauza corupţiei
Potrivit documentului, România a implementat în mod satisfăcător doar şapte din cele 20 de recomandări conţinute în Raportul de evaluare din cadrul rundei a treia, adoptat în 2010. Nouă recomandări rămân sau au fost parţial implementate şi patru recomandări încă nu au fost implementate. Marea majoritate a recomandărilor formulate pe tema transparenţei finanţării partidelor politice nu au fost încă implementate. În acest circumstanţe, GRECO nu are altă cale decât să considere că situaţia este ‘global nesatisfăcătoare’ în sensul Regulilor de procedură, se menţionează în documentul citat. GRECO solicită României să prezinte un raport privind progresul înregistrat în implementarea recomandărilor, cel mai târziu până pe 30 iunie 2015. Grupul Statelor împotriva Corupţiei, organism al Consiliului Europei, ajută statele membre să identifice deficienţele în politicilor naţionale anticorupţie, îndemnându-le să realizeze reformele legislative, instituţionale şi practice care se impun. GRECO reuneşte în prezent 47 de state membre ale Consiliului Europei, Belarus şi SUA.
