În toamna anului trecut, legea 12/1990 a fost abrogată în urma adoptării unui proiect comun al PSD și USR.
Astfel, ANAF nu mai are atribuții în domeniul confiscării bunurilor, iar o parte din prevederile legii 12/1990 (care acoperea practic toate activitățile comerciale și de producție din România) au fost preluate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Direcția Antifraudă mai are unele atribuții limitate în sensul confiscării, acestea rezumându-se la câteva produse din sectorul agricol și la nerespectarea obligativității de a folosi aparate de marcat (pentru numerarul în plus).
De pe urma acestei situații au de câștigat toți cei care își desfășurau activitatea ilegal sau la limita legii, însă și printre aceștia există o categorie aparte, care are cel mai mult de câștigat.
„Firmele care importă bunuri au cel mai mult de câștigat din această situație. Probabil că în acest timp prosperă comerțul pe relația China. Dacă bunurile nu mai pot fi confiscate în Vamă, tot ce pot face autoritățile este să pună un sigiliu pe care apoi sunt obligate să îl ridice, în perioada prevăzută de lege. După aceea, binențeles că cel vizat poate face ce vrea cu marfa, pentru că nu se mai pot face confiscări”, comentează o sursă informată, potrivit economica.net.
Istoria unei scăpări a USR de care PSD a profitat din plin. Neglijență, naivitate sau premeditare?
Inițial, legea 12/1990 ar fi trebuit doar modificată, nu abrogată integral. Aceasta a fost intenția inițiatorilor, printre care cel mai activ a fost actualul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, atunci doar membru în Comisia de Buget Finanțe a Camerei Deputaților. Practic, se încerca o adaptare a legii la rigorile concurenței din economia de piață, lucru justificat de altfel și de destul de numeroasele acțiuni de contestare venite dinspre comercianți, unele dintre ele ajunse chiar la Curtea Constituțională.
