La mijlocul acestei săptămâni, Curtea de Apel Cluj a stabilit că sentințele primite de frații Ioan și Daniel Mâț, patronii firmei Valea Brazilor, care tăiau ilegal copaci din pădurile Munților Apuseni din zona Călățele, rămân definitive. Ei au fost condamnați la închisoare cu executare pentru că au mituit polițiștii din zonă pentru a-i lăsa în pace. Pe de altă parte, reprezentanții instituțiilor de stat care supravegheau pădurile au fost achitați sau condamnați modic, cu suspendare, chiar dacă procurorul care a instrumentat dosarul a arătat modalitatea în care pădurile erau ”virgine” în acte, dar pe teren erau defrișate. Unul dintre cei implicați în acest dosar îl avea ca ”pilă” pe fostul Prefect al Clujului, Gheorghe Vușcan.

Curtea de Apel Cluj a dat o sentință definitivă în dosarul Valea Brazilor în cadrul căruia patronii firmei cu această denumire, frații Ioan și Daniel Mâț mituiau brigadierii și pădurarii din zona Beliș (Munții Apuseni) pentru a putea tăia pădurea după bunul plac. Celor doi li s-a înfundat când au încercat să facă același lucru cu polițiștii din zonă. Astfel că, cei doi, împreună cu Traian Todea (pădurar, între timp decedat), Roșu Călin Vasile (brigadier silvic din cadrul Ocolului Silvic Beliș), Rus Luminița Florina (inginer silvic în cadrul Ocolului Silvic Beliș), ŞUŞMAN TRAIAN-MIRCEA (ranger – agent de teren – al Administrației Parcului Natural Apuseni din cadrul R.N.P. Romsilva R.A.) și VANCA MIHAI-EUGEN (martor în dosarul de cercetare penală și acuzat de mărturie mincinoasă) au fost trimiși în judecată cu acuzațiile de dare de mită. Rechizitoriul a fost făcut de procurorul Ovidiu Todoruț, care a descris cu lux de amănunte modalitatea în care funcționari publici erau mituiți, falsificau acte și nu făceau controale pentru a întreține afacerea celor doi frați Mâț.

Sentința Curții de Apel Cluj nu face decât să mențină verdictul dat de judecătorul Marius Lupea de la Tribunalul Cluj, care a judecat procesul pe fond.

În afară de frații Ioan și Petrică Mâț, condamnați la 4 și, respectiv, 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, ceilalți au scăpat extrem de ieftin.

Brigadierul Roșu Călin Vasile a primit un an cu suspendare, Inginerul silvic Luminița Rus și rangerul Trian Susman au fost achitați, la fel ca și martorul Vanca. Procesul împotriva pădurarului Todea a încetat ca urmare a faptului că, între timp, a decedat. Firma SC Valea Brazilor, prin intermediul căreia au fost făcute exploatările forestiere a fost pusă să plătească un prejudiciu de vreo câteva zeci de mii de lei.

În cadrul procesului, s-a constituit ca parte vătămată și Comuna Călățele, care deține o porțiune din pădurea exploatată de frații Mâț. Primarul comunei, Vasile Tripon, spune că frații Mâț erau ”băieți muncitori”.

”Ce pot să vă spun… erau doi băieți care munceau, dar s-au apucat de prostii, sper să își revină pentru că nu-i un capăt de lume. Prejudiciul, de vreo 25.000 lei, parcă, a fost plătit în urmă cu vreo doi ani parcă, la ocolul silvic”, a declarat primarul din Călățele.

Dacă cei doi frați reușeau să îi ”ungă” pe cei care ar fi trebuit să se ocupe de întreținerea pădurii dintr-o afacere relativ modestă, vă dați seama care este anvergura mitelor și a corupției în cazul firmelor ”serioase” care se ocupă de exploatarea lemnoasă a pădurilor.

”Șefule, hai să-ți dăm o mașină cu lemne”

Potrivit procurorilor, Ioan Mâț a oferit polițiștilor ”diverse sume de bani, inclusiv prin raportare la valoarea în bani a unei cantități de material lemnos care poate fi încărcată pe o „mașină de transport”, în interesul lui ilicit fie de a nu-i fi oprite în trafic mijloacele de transport pe care le folosea (pentru scoaterea lemnelor din parchetele pe care acesta le exploatează în scopul de a obține valorificarea masei lemnoase), fie de a nu i se consemna în avizele de însoțire a aceste mărfii data și ora verificării efectuate de organele de poliție (în scopul de a-și asigura, nelegal, efectuarea mai multor transporturi cu același aviz de însoțire, fie de a fi informat (de aceiași agenți ai statului) în legătură cu controalele polițienești (și nu numai) care erau sau urmau a fi planificate în raza de competență teritorială a acestor polițiști”.

Rechizitoriul mai arată că în perioada 2 februarie 2015 – 1 aprilie 2015, la diferite intervale de timp, Ioan Mâț a promis și apoi a oferit bani (prin cinci acte materiale de dare distincte, în cuantumuri între 100 și 500 lei) lui Traian Todea, pădurar în cadrul Ocolului Silvic Beliș. Practic, pădurarul trebuia să protejeze afacerea. Pentru protecție, periodic, le cerea celor doi frați bani. Nu mulți, ci câteva sute de lei de fiecare dată. Firma fraților Mâț, SC Valea Brazilor, exploata o zonă de pădure dintr-o arie naturală protejată la nivel național.

Firma a tăiat arbori inventariați și marcați nelegal – prin subevaluarea diametrelor acestora, adică prin înscrierea în carnetul de inventar a unor diametre mai mici decât cele reale – reprezentând un volum de masă lemnoasă de 229,069 metri cubi, conform expertizei efectuate în cauză – de către inculpații Traian Todea și ROŞU CĂLIN-VASILE, de pe suprafața forestieră aflată în exploatarea acestei firme, în partida 448 Pr.Vadului.

Investigațiile arată că pădurarul Todea ”a efectuat în mod defectuos, activități de inventariere și marcare a masei lemnoase, în vederea punerii ei în valoare pentru darea ulterioară în exploatare, prin aceea că un număr nedeterminat de arbori din specia rășinoase (molid și brad), inventariați în acest scop, au fost înregistrați în „Carnetul de inventariere nr. 2680/17.09.2014” (document necesar întocmit pentru consemnarea acestor activități), cu diametre mai mici decât cele reale, cauzând astfel o vătămare a interesului legitim al Consiliului Local Călățele, proprietarul de drept al fondului forestier național mai-sus identificat, adică asigurarea integrității acestuia prin administrarea durabilă a pădurii, abuz care a creat posibilitatea obținerii unui folos material din exploatarea ilicită de către S.C. Valea Brazilor S.R.L, care a obținut dreptul de exploatare a acestei suprafețe de pădure, a unui volum de masă lemnoasă pe picior de 229,069 m.c. (peste volumul brut, legal contractat, de 865 m.c.)”.

Roșu cu suspendare

Tot cu ”închisul ochilor” se ocupa și ROŞU CĂLIN-VASILE, brigadier silvic din cadrul Ocolului Silvic Beliș. El a fost condamnat la un an cu suspendare în pofida faptului că rechizitoriul arată, negru pe alb, modalitatea prin care brigadierul ”făcea” pădurea din pix. ”În calitate de brigadier silvic din cadrul Ocolului Silvic Beliș a efectuat în mod defectuos, activități de inventariere și marcare a masei lemnoase, în vederea punerii ei în valoare pentru darea ulterioară în exploatare, prin aceea că un număr nedeterminat de arbori din specia rășinoase (molid și brad), inventariați în acest scop, i-a înregistrat în „Carnetul de inventariere nr. 2680/17.09.2014” (document necesar întocmit pentru consemnarea acestor activități), cu diametre mai mici decât cele reale, cauzând astfel o vătămare a interesului legitim al Consiliului Local Călățele, proprietarul de drept al fondului forestier național aici identificat, adică asigurarea integrității acestuia prin administrarea durabilă a pădurii, abuz care a creat posibilitatea obținerii unui folos material din exploatarea ilicită de către S.C. Valea Brazilor”, arată rechizitoriul. De asemenea, ancheta a mai arătat faptul că brigadierul Roșu nu făcea controalele necesare pentru a ascunde tăierile ilegale de copaci făcute de angajații firmei Valea Brazilor.

Inginerul Luminița nu vedea prejudiciul

RUS LUMINIŢA-FLORINA, achitată de judecătorul Marius Lupea, în calitate de inginer silvic în cadrul Ocolului Silvic Beliș, a fost acuzată că ”a constatat trei tăieri nelegale de arbori (molid) și a întocmit, cu rea-credință, acte de constatare a „contravenției silvice” pentru tot atâtea fapte, în loc să rețină unitar valoarea prejudiciului respectiv care astfel ar fi depășit de cel puțin 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (de 85 de lei, la acea dată) și să aprecieze, astfel, fapta ca „infracțiune”, în scopul împiedicării cercetării penale care trebuia, în consecință, declanșată prin sesizarea organului de urmărire penală de către O.S. Beliș împotriva SC Valea Brazilor.

Tot ea a fost acuzată că a falsificat conținutul unui proces verbal (nr. 2706/19.09.2014) în care trebuia să consemneze rezultatul verificării, prin atestarea nereală a diametrelor arborilor („Răritură”) din U.P. II Călățele, u.a. 22.B – de pe suprafața forestieră pusă în valoare anterior, în scopul autorizării exploatării masei lemnoase respective de către S.C. Valea Brazilor. În acest fel ea a omis să constate ”erorile voite la măsurarea inițială (făcută, la punerea în valoare, de inculpații Roșu Călin Vasile și Traian Todea), identificate într-un procent de 22,9 % (mult peste limita de doar 2 % admisă de reglementările tehnice în vigoare pentru acceptarea lucrării de evaluarea a masei lemnoase în vederea autorizării), în scopul obținerii de către SC Valea Brazilor a unui volum efectiv de masă lemnoasă exploatată mai mare decât cel legal (autorizat), de 865 mc (la data încetării exploatării acest excedent era deja de 395,898 mc)”.

Rangerul care nu vede cioatele

ŞUŞMAN TRAIAN-MIRCEA, achitat și el în cadrul dosarului, în calitate de ranger (agent de teren) al Administrației Parcului Natural Apuseni din cadrul R.N.P. Romsilva R.A., a efectuat un control în partida „448 Pr. Vadului”, aflată în exploatarea SC Valea Brazilor și, deși a constatat că există arbori tăiați din rădăcini care nu purtau număr de inventar, nu a întocmit nici un act oficial de constatare a acestei fapte ilicite, arată rechizitoriul.

De asemenea, la data de 31.01.2015, cu prilejul întocmirii actului intitulat „Raport de activitate ianuarie 2015” , în aceeași calitate oficială, inculpatul ŞUŞMAN TRAIAN-MIRCEA a omis cu știință să consemneze faptele de încălcare a regimului silvic pe care le-a constatat, la 29.01.2015, în partida 448 Pr. Vadului, adică tăieri fără drept de arbori de pe picior, alte exemplare decât cele care puteau fi exploatate (într-o pădure de „rărituri”) și în alte condiții de inventariere și marcare decât cele de regim.

De asemenea, în cadrul dosarului se mai arată că, după ce a obținut autorizațiile necesare, SC Valea Brazilor a început să taie arbori din partida câștigată, însă nu oricum și nu orice – arborii erau aleși dintre cei mai sănătoși și mai bine dezvoltați, indiferent că erau marcați sau nu pentru tăiere. Tăierile ilicită erau „acoperite” prin acțiuni ori inacțiuni ale funcționarilor silvici care aveau îndatoriri de serviciu tocmai în această privință: să verifice, să controleze, să constate, să raporteze și să sancționeze/să denunțe orice activitate ilegală de exploatare a masei lemnoase din partidă.

„Pe tăți tre’ să-i țâie”

Pentru a proba acuzațiile de mită, polițiștii din Beliș l-au înregistrat pe Ioan Mâț în timp ce încerca să îi convingă să ia bani chiar în sediul poliției.

Ioan Mâț a fost înregistrat ambiental în sediul Postului de Poliție Comunală Beliș în timp ce vorbea cu agentul principal de poliție  ”inculpatul credea că era în lumea lui, o lume în care (cum o etichetează el însuși) „pe tăți tre’ să-i țâie”.

Un dosar pierdut

Procurorul Ovidiu Todoruț a disjuns din acest dosar o altă anchetă. Este vorba despre un posibil trafic de influență care ar fi fost comis de fostul prefect al Clujului, Gheorghe Vușcan. Însă cercetarea respectivă nu a avut nicio finalitate. „Există indicii rezonabile că numitul Gheorghe-Ioan Vușcan, Prefectul Județului Cluj, a folosit, în perioada februarie 2015 – aprilie 2015, influența și/sau autoritatea sa în scopul angajării numitei Todea Livia (soția inculpatului Todea Traian, n.red.) pe un post în cadrul Ocolului Silvic Beliș”.

Gheorghe Vușcan

Însă, Vușcan nu a fost audiat și nici nu i s-a adus la cunoștință vreo învinuire, procesul împotriva lui Todea a fost încetat, iar împotriva soției lui nu a fost făcută nicio acțiune. Gheorghe Vușcan nu a răspuns apelurilor telefonice ale reporterilor Gazeta de Cluj pentru a da explicații vizavi de implicarea lui în acest dosar.

În cadrul dosarului de dare de mită care i-a trimis pe frații Mâț la închisoare, printre înregistrările telefonice se regăsește următoarea conversație.

Pădurarul Traian Todea discuta cu soția lui, Todea Livia.

T.T.: Mă, de-i oarece, să suni la pietenu ăla a nost , te sun io, să intervie .

T.L.: Aha. Da’ ce, o făcut cineva reclamație, nu?

T.T.: Nu știu.

T.L.: No … sau le trebe ceva?

T.T.: Da la p … 4 de la I.T .R.S.V., de pe la D.N .A., ori dracu ști de pe unde îs. Îi groasă zama .

T.L.: No, să mă suni, să îmi zici.

T.T.: Bine.

Pădurea drujbelor

Mii de metri cubi de lemn sunt exploatați ilegal din Munții Apuseni. Întreaga afacere este construită pe mai multe filiere: unii taie lemnul în pădure, alți îl transportă si îl vând mai departe secțiilor clandestine sau autorizate care, la rândul lor distribuie lemnul în piețele și depozitele de cherestea din județele Arad, Timiș Hunedoara, Bihor, Alba, Cluj, Dolj, Mehedinți, București, etc.

Pentru ca afacerea să meargă sursele Gazetei de Cluj spun că toată lumea este unsă: garda forestieră, poliția, primarii, astfel încât este greu de găsit o ”supapă” prin care să iasă aceste informații. Însă, există situații în care oamenii deposedați abuziv păduri se revoltă și caută soluții în presă în speranța că cineva se va sesiza în legătură cu pădurile Apusenilor care sunt rase.

Copacii din imobiliarele Clujului

Un alt caz în care defrișările au îmbogățit un pădurar este cel al lui Valer Prigoană. De profesie pădurar, şi-a început afacerile imobiliare în Floreşti unde a construit şase blocuri pe strada Cetăţii. Apartamentele au fost vândute în 2007, cu preţuri cuprinse între 48.000 de euro şi 60.000 de euro. Din Floreşti, Prigoană s-a extins în Cluj-Napoca, unde a construit un bloc cu două etaje pe strada Eugen Ionescu, însă Prigoană a încălcat autorizaţia de construire, iar podul a fost transformat în apartamente. Din acest motiv, cei care au cumpărat apartamentele de pe str. Eugen Ionesco nr. 75A au avut probleme în a-și întabula apartamentele.  Valer Prigoană nu a plătit TVA pe tranzacţiile făcute, astfel că în timp ce pădurile erau deja de negăsit prin Apuseni, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj l-a dat în judecată pentru plata a 1,44 milioane de lei TVA. Conform Fiscului clujean, Prigoană a obţinut din vânzarea apartamentelor şase milioane de lei. Procesul s-a judecat la Curtea de Apel Cluj, unde judecătorul a stabilit că familia Prigoană nu trebuie să plătească TVA-ul pentru tranzacţiile făcute între anii 2008 – 2009.

Traian Mariș

În primăvara anului 2013, Valer Prigoană a murit în urma unui atac de cord, în pădure, în timp ce făcea un inventar privind lemnul furat în ultimii ani. În ziua în care a fost îngropat, procurorii DNA i-au făcut un flagrant lui Traian Mariş, directorul Direcţiei Silvice Cluj. a urmat un proces în urma căruia a primit o condamnare cu… suspendare. După condamnare, s-a întors la Direcţia Silvică Cluj, Ocolului Silvic Gilău, pe un post de inginer. Anul acesta a murit.

1 COMENTARIU

  1. Doar acum s-au trezit organele in drept sa faca controale cand pana acum toti padurarii si politistii din zonele de munte s-au umplut de bani,case de vacanta,vile in Cluj-Napoca si apartamente date in chirie ? Toti au furat impreuna silvici cu pollitisti,iar acum bine mersi au tot ce si-au dorit si sunt calzi toata viata,iar sefi lor cand veneau in control nu faceau altceva decat sa vina la mancare si bautura,ba chiar mai mult de atata si-au facut si ei vile in Cluj-Napoca cu ajutorul politistilor de la posturile comunele din zona de munte.Banii de pe lemnele vandute au ajuns la unii domni parlamentari.Unde au fost cei de la doi si un sfert,au facut corp comun cu hotii de lemne ? Nu cumva era implicat si fostul lor sef in aceste manevre pentru ca asa se aude prin vecini !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here