În jurul scandalului “Patinoarul” iscat între Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca și SC GPI Turism gravitează plângeri penale și procese care durează de ani de zile. În primul ciclu procesual, experții contabili au stabilit că RADP Cluj-Napoca trebuie să plătească 2,8 milioane de lei către GPI Turism, dar, un al treilea expert contabil, Nicolae Borlea a concluzionat că ca suma a fost exagerată. La refacerea expertizei în cadrul procesului actual, mărul discordiei între RADP și GPI Turism este modalitatea de stabilire a zilelor de activitate luate în calcul pentru deducerea datoriei către GPI Turism. Deși GPI Turism arată ca a investit semnificativ într-o instalație performantă de menținere formare a gheții, care le permitea să își dubleze zilele de activitate, RADP vrea să îi despăgubească după numărul mediu de zile de activitate al patinoarelor neperformante din Cluj.
Ultima expertiză predată în dosar a fost contestată în fața instanței de la Curtea de Apel Cluj, așa încât în acest moment se reface – pentru a câta oară – expertiza. Reprezentanții firmei GPI Turism arată că zilele efective de activitate pe sezon sunt de 149, aceasta calculând din octombrie până la sfârșitul lui martie și făcând o medie în care temperaturile erau de sub 10 grade Celsius. Aceștia arată că datorită faptului că investiseră într-o instalație de gheață performantă puteau deschide patinoarul când afară erau temperaturi mai mari decât temperatura de înghețare a apei.
Experții contabili au susținut poziția RADP, ai cărei reprezentanți spun că modul de calculare al zilelor de activitate ar trebui făcut prin comparație cu activitatea altor patinoare din Cluj și astfel reies 79 de zile de activitate pe sezon. Instanța a hotărât că în întocmirea expertizei se va ține cont de zilele efective de activitate și ”se va deduce o medie zilnică a veniturilor și a cheltuielilor, atât a celor de investiții cât și a celor curente, din care va rezulta media zilnică încasărilor și a profitului rezultat, dacă este cazul”.
Condițiile de pe patinoarul din Gheorgheni erau profesioniste
Gazeta de Cluj a stat de vorbă cu un specialist în patinaj, care făcea parte din echipa de patinatori de viteză a Clujului, L.M. Aceasta a antrenat la un moment dat echipa de patinatori de viteza a orașului și a făcut cursuri de inițiere pentru copii. Ea spune că a fost o sărbătoare pentru clujeni momentul în care s-a redeschis patinoarul din Gheorgheni, deoarece era singurul patinoar cu potențial din oraș. Într-adevăr, condițiile pe care le oferea patinoarul după ce a fost preluat de GPI Turism au fost foarte bune. Putea să țină cursuri de inițiere până în martie, când copiii patinau uneori în tricou și totuși gheața era bună. Aceste condiții nu se regăsesc și la restul patinoarelor din Cluj, la cele din teflon, unde gheața este departe de standardul cerut de un patinoar profesionist cum era cel din Gheorgheni. Pe aceste suprafețe se poate patina doar la temperaturi scăzute, gheața este subțire, nu are calitate, iar terenurile au doar jumătate din suprafața celui din Gheorgheni.
Costurile investiției trebuie raportate la întregul interval de contractare
În iarna anului 2005, în urma unui contract încheiat între Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca și firma GPI Turism, s-a început reabilitarea patinoarului din Gheorgheni. După două sezoane în care patinoarul a fost funcționat, firma GPI Turism a fost evacuată, contractul fiind reziliat.
Pornind de aici, reprezentanții GPI Turism arată că atunci când se efectuează expertiza trebuie să se țină seama de faptul că costurile investiției trebuie transpuse pe întreaga perioadă predictată de contract, și anume pe 10 ani, deoarece atunci când au făcut investiția au prevăzut recuperarea cheltuielilor în timp, din încasările ce urmau a fi făcute într-un interval de 10 ani.
Istoria unui șir nesfârșit de procese
După rezilierea abuzivă a contractului de către reprezentanții RADP Cluj-Napoca, cei de la GPI Turism i-au dat în judecată, spunând că au fost prejudiciați prin acest gest. În cadrul dosarului, doi experți contabili, Petre Fuia și Ion Baciu, au depus un calcul al prejudiciului pe care RADP Cluj-Napoca ar trebui să îl plătească, suma ajungând la circa 2.8 milioane de lei. În 2012, RADP Cluj-Napoca a fost executată de cei de la GPI Turism, dar juriștii au contestat executarea.
Ion Baciu, unul dintre experții contabili care au stabilit că RADP-ul trebuie să îi plătească firmei GPI Turism o datorie de 2,8 milioane de lei, spune că suma stabilită de raportul lui contabil nu poate fi contestată. De altfel, în sprijinul afirmațiilor lui, Baciu precizează că, după ce instanțele clujene au decis suspendarea executării asupra RADP, procesul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), unde GPI Turism a avut câștig de cauză și magistrații ICCJ au respins cererea de suspendare a executării și au retrimis cauza spre judecare la instanțele clujene.
Înainte de verdictul Înaltei Curți, conducerea RADP Cluj-Napoca a înaintat o plângere penală la Parchetul Judecătoriei pe numele experților contabili Petre Fuia și Ion Baciu, cei care au semnat raportul de expertiză prin care s-a stabilit că RADP trebuie să plătească aproape trei milioane de lei către GPI Turism. Înainte de această plângere reprezentanții GPI Turism au făcut plângeri penale pe numele lui Marius Cătăniciu, care ocupa funcția de sef al RADP Cluj-Napoca în perioada încheierii, respectiv a desfacerii contractului cu GPI, dar Cătăniciu a primit neînceperea urmăririi penale, în motivarea procurorului specificându-se că Marius Cătăniciu și membrii Consiliul de Administrație au acționat în interesul RADP Cluj. În 2008, pe numele lui Cătăniciu a mai fost făcută o plângere la Poliție, de această dată autorul plângerii fiind Ion Pantelimon, fost director al RADP Cluj.
