Radu Moisin: „Anul viitor vom finaliza centura de nord”

Reporter: Clujul va avea din acest an două centuri. Cum vedeţi traficul în municipiu anul următor? Care sunt următoarele proiecte de infrastructură pe care municipalitatea doreşte să le demareze?

Radu Moisin: Finalizarea tronsonului de autostradă Gilău – Câmpia Turzii, care va funcţiona ca o veritabilă centură de sud-vest a municipiului şi va scoate traficul greu şi cel de tranziţie din cartierele Mănăştur şi Zorilor, respectiv finalizarea centurii ocolitoare sud-est care va elimina aceleaşi probleme din Bună Ziua, Gheorgheni, Mărăşti şi Someşeni vor duce la un trafic normal în municipiu, la creşterea calităţii vieţii pentru clujeni şi la o atractivitate mai mare a municipiului pentru investitori. Toate acestea nu ar fi fost posibile fără sprijinul lui Emil Boc, care a asigurat resursele necesare acestor obiective văduvite de fonduri înainte de 2009 şi a monitorizat personal evoluţia acestora. Dacă anul 2010 va păstra acelaşi context guvernamental, vom putea finaliza centura de nord-est a municipiului, programul 288 de străzi, să avansăm cu programul 100 de străzi, să continuăm cu asfaltarea trotuarelor şi a aleilor dintre blocuri, să facem noi parkinguri supraterane, să modernizăm linia de tramvai (pentru un plus de comfort pentru cetăţenii din Mănăştur, zona centrală şi Iris şi salvarea traumei stradale de pe acest traseu).

Rep.: Cluj-Napoca nu este un pol, neapărat, important în ceea ce priveşte turismul. Totuşi, există anumite locaţii care ar putea fi vizitate de turişti sau de persoanele aflate în tranzit prin Cluj-Napoca. Totuşi, din păcate, majoritatea monumentelor sunt într-o stare avansată de degradare. Care sunt planurile Primăriei pentru revigorarea turismului în municipiu? Pe ce direcţii se axează Primăria municipiului Cluj-Napoca?

R.M.: Cluj-Napoca este un pol turistic, iar proiectele pornite de Emil Boc şi Sorin Apostu au adus primele rezultate: restaurarea Bastionului Croitorilor, zona pietonală Eroilor, modernizarea Pieţei Unirii, Pieţei Avram Iancu şi a Pieţei Muzeului, care a fost transformată în zonă pietonală. Avem în plan amenajarea de noi zone pietonale, lucrările fiind deja începute la zona Fortăreţei – Potaissa – I.M. Klein, unde va fi pus în valoare şi zidul medieval, str. Ioan Bob, restaurarea statuii lui Matei Corvin şi vom începe amenajarea de parcuri în Hoia şi Lomb (prin fonduri de la Guvern), modernizarea şi amenajarea zonei Cetăţuie, precum şi reabilitarea Parcului Central (acest proiect fiind pregătit pentru a putea accesa fonduri europene).

Rep.:  Ar putea monumentele din Cluj-Napoca să fie asimilate într-un circuit  turistic global, alături de staţiunile de la Beliş, Băişoara, Tarniţa etc? Consideraţi că dacă monumentele din Cluj-Napoca ar putea fi puse mai mult în valoare ar atrage mai mulţi turişti?

R.M.: Dorim ca municipiul nostru să devină din ce în ce mai mult un oraş de destinaţie turistică, nu de tranziţie, tocmai de aceea facem asemenea eforturi şi investiţii în zona turistică, iar frumuseţile judeţului nostru fac posibil un circuit turistic care să înglobeze municipiul şi obiective importante din judeţ.

Rep.: Comisia prezidenţială pentru Patrimoniu a realizat în urmă cu două săptămâni un raport care arăta că patrimoniul din judeţul Cluj este într-o stare deplorabilă, iar ca un contra exemplu de conservare sunt date ruinele romane din Piaţa Unirii. Credeţi că acea soluţie a fost cea mai bună pentru conservarea acelor ruine şi nu consideraţi că săpăturile ar fi putut continua pentru alte descoperiri, eventual mai interesante?

R.M.: Bastionul Croitorilor este un exemplu de monument istoric reabilitat, la fel va fi şi statuia lui Matei Corvin după finalizare. Avem un program ambiţios de refaţadizare a clădirilor din zona centrală a municipiului, multe dintre acestea fiind monumente istorice, arhitectonice de o valoare incontestabilă. În Piaţa Unirii, ruinele romane vor fi conservate şi vor putea fi vizualizate, la fel se va întâmpla şi cu cele de pe str. Victor Deleu (lângă Parcul I.L. Caragiale).

Rep.:  Care a fost efectul pe care l-a avut ruperea coaliţiei în cadrul conducerii deconcentratelor din subordinea Primăriei? Aveţi pregătiţi oamenii care să îi înlocuiască din funcţii pe oamenii puşi de către PSD?

R.M.: Nu există servicii publice deconcentrate în subordinea Primăriei, ci, conform Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, regii autonome şi servicii publice. Şefii serviciilor publice sunt selectaţi prin concurs şi nu sunt membri de partid, iar şefii regiilor autonome nu au fost înlocuiţi nici de vechiul, nici de actualul Consiliu Local, cu excepţia directorului de la RADP care a devenit directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri, fiind buni profesionişti şi având rezultate deosebite, printre cele mai bune din ţară (precum RATUC sau Regia de Termoficare).

Rep.: Cartierele Lomb şi Tineretului sunt două proiecte mari promise de către primărie, dar lucrările avansează cu atât mai greu cu cât avansează criza economică. Când credeţi că s-ar putea muta primii clujeni în aceste cartiere?

R.M.: Există anumite probleme de finanţare la Cartierul Tineretului, care, sperăm, să se rezolve de îndată. Cartierul Lomb nu are probleme financiare, banii necesari pentru primele etape existând în contul societăţii încă de anul trecut. În Lomb a început organizarea de şantier, se lucrează deja la amenajarea drumurilor interioare, suntem în discuţii avansate pentru extinderea reţelelor de utilităţi până la cartier. Sperăm ca până la sfârşitul anului 2010 să avem primele locuinţe finalizate.

Rep.:  Chiar dacă stadionul Ion Moina nu este un proiect al Primăriei municipiului Cluj-Napoca el va rămâne un proiect legat de municipalitate. Cum consideraţi faptul că în Consiliul Judeţean Cluj proiectul turnului nu a fost aprobat de consilierii judeţeni? Putem vorbi de o relaţie mult mai încordată între consilierii din CJ decât între cei din CL?

R.M.: Ideea stadionului municipal îi aparţine lui Emil Boc şi s-a putut concretiza doar după schimbarea vechii conduceri a Consiliului Judeţean. Sunt convins că actuala echipă va duce la bun sfârşit acest proiect şi sper ca toate grupurile de consilieri să conlucreze pentru binele clujenilor.  

Rep.:  Prima şedinţă de Consiliul Local după ruperea coaliţiei PDL PSD nu a arătat mari tensiuni pe plan politic. Credeţi că până la alegerile prezidenţiale conflictele se vor intensifica în cadrul viitoarelor şedinţe de Consiliu Local?

R.M.: În Consiliul Local Cluj-Napoca se lucrează pentru cetăţean din 2004 încoace, se dezbat proiectele, se fac amendamente, iar obiectivele majore care sunt în beneficiul cetăţenilor primesc consensul politic necesar.

Rep.: În procesul de transformare a străzilor în pietonale, aveţi în plan extinderea zonei din Piaţa Muzeului astfel încât ea să cuprindă chiar şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei?

R.M.:  După finalizarea centurilor ocolitoare, vom putea gândi mai uşor pietonalizarea anumitor zone. Deocamdată trebuie să rezolvăm şi alte probleme ale traficului din zona centrală, iar unda verde ne arată că se poate circula fluent şi în centrul municipiului.

Tiberiu Hrihorciuc