Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a tras un semnal de alarmă la Cluj, cu ocazia lansării, la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Iuliu Haţiegannu din Cluj-Napoca, a procesului de elaborare a Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare. El a arătat că în toată România există numai patru centre de trombectomie, în care se poate interveni eficient în cazul unor tipuri de accidente vasculare cerebrale şi, astfel, oamenii mor cu zile, pentru că nu pot să ajungă în timp util pentru intervenţie.
Avem doar 4 centre de trombectomie
„Patologia cardiovasculară şi cerebrovasculară, până la urmă discutăm de aceeaşi entitate, care afectează foarte serios din punct de vedere al sănătăţii, al afecătrii capacităţii de a lucra, de a fi o persoană activă în societate şi nu în ultimul rând din punct de vedere al mortalităţii populaţia din ţara noastră.
Aceste patologii sunt răspunzătoare de cea mai mare mortalitate înregistrată, sunt pe locul întâi la cauzele de mortalitate în ţara noastră, iar ce se întâmplă de un timp încoace este un lucru pozitiv, în sensul că dacă unităţile acestea care tratează infarctul miocardic acut sunt mai răspândite în România şi au dus la câştiguri extraordinare din punct de vedere al supravieţuirii şi al reluării activităţii normale a unei persoane care suferă un infarct miocardic acut, în domeniul patologiei cerebrovasculare, dacă ne referim la accidentele vasculare de tip trombotic, lucrurile au evoluat, dar trebuie să le aducem cel puţin la acelaşi nivel ca în zona cardiovasculară din punct de vedere al accesului pacienţilor, nu din alt punct de vedere”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă.
El a mai spus că avem la nivel naţional circa 43 de centre care fac tromboliză, dar, „din păcate, doar patru centre care înlătură mecanic trombii, deci trombectomie”.
„E clar că lanivel naţional trebuie să existe un acces mult mai mare, pentru că intervenţia în primele ore după instalarea accidentului vascular cerebral este esenţială în primele 4-5 ore de la apariţia acestui eveniment nefericit. E clar că dacă ai doar patru, accesul este imposibil”, a mai spus Rafila.
Avem multe începuturi şi puţine finalizări
” Şi trebuie să vedem, să facem, dincolo de cadrul strategic şi de un plan de acţiune -pentru că asta ne dorim, să avem un plan de acţiune cuantificabil, care poate fi urmărit, poate fi dezvoltat şi implementat indiferent de persoanele care sunt temporar la Ministerul Sănătăţii sau la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate- (…) să dezvoltăm un model de bune practici ca în alte ţări din Europa (…), un program coerent, măsurabil şi eficient din punct de vedere al rezultatelor obţinute prin redarea sănătăţii complete, dacă se poate, pacienţilor, evitarea complicaţiilor şi mai ales a decesului.
Asta până la urmă ne dorim, acesta este lucrul cel mai important şi să găsim împreună rapid, să avem puţină viteză de reacţie, pentru că noi avem foarte multe începuturi şi de multe ori foarte puţine rezultate finalizate”, a mai spus ministrul Sănătăţii.
Parteneriate internaţionale
Unul dintre artizanii proiectului este prof. dr. Dafin Mureşanu, director al Departamentului de Neuroştiinţe UMF Iuliu Haţieganu şi preşedinte al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuro-Reabilitare, care a subliniat importanţa parteneriatelor realizate pentru acest proiect.
„Absolut nimic nu se poate construi fără parteneriate. Ne aflăm în faţa unui proiect care beneficiază de o susţinere, poate mai mare decât oricând, din partea Ministerului Sănătăţii şi care este expresia unui parteneriat greu de realizat în general (…), pe de o parte între societăţile profesionale din România -Societatea de Neurologie, d-na prof. Tiu (…), Societatea de Cardiologie, prof Vinereanu (…), Societatea de Neurochirurgie, prof. Florian (…)-, societăţi internaţionale (…), cu toţii ne-am dat mâna în a încerca să găsim o structură care să ne facă să avem un transfer cât mai fluid, cât mai bun de know how specific, dar şi de o susţinere permanentă.
De asemenea, două universităţi mari, principalele universităţi de medicină din România, Universitatea Iuliu Haţieganu, şi aici este doamna rector (…), şi Univeritatea Carol Davila din Bucureşti. Noi sunte, să spunem iniiatorii acestui proiect, într-un fel, dar deasupra există şi o coordonare foarte importantă a Academiei Române. Iată, deci, parteneriat între societăţi profesionale, între universităţi, între toate aceste structuri interne româneşti şi tot ceea ce înseamnă structurile internaţionale”, a spus, în aceeaşi conferinţă de presă, prof. dr. Dafin Mureşanu.
Şi rectorul UMF Iuliu Haţieganu, prof. dr. Anca Dana Buzoianu, a subliniat importanţa proiectului demarat.
„Este o temă foarte importantă lansarea strategiei naţionale de combatere a bolilor cerebrovasculare şi cardiovasculare, un demers care are atât susţinerea Guvernului României, a Ministerului Sănătăţii, cât şi a Administraţiei Prezidenţiale.
Aceste demers este de o importanţă vitalăpentru ţara nostră, care are ca principale cauze de mortalitate accidentul vascularcerebral şi complicaţiile bolilor aterotrombotice vasculare şi sunt convinsă că prin tot ceea ce se va defini în strategie viitorul pacienţilor cu accident vascular acut şi al asistenţei medicale va fi cu totul schimbat şi îmbunătăţirea suprevieţuirii şi stării acestora după accidentul vascular cerebral va fi cu totul altul. Deci, calitatea vieţii pacienţilor va fi substanţial îmbunătăţită.
Era foarte necesară această strategie, pentru că în România în primul rând se moare de complicaţii ale bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare, e ceva ce trebuia să facem chiar de mai mult timp”, a spus Anca Buzoianu.
Mai multe vieţi salvate
„Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare. În România, tulburările cerebrovasculare reprezintă a doua cauză de deces şi o a treia cea mai frecventă cauză de dizabilitate (după bolile cardiovasculare şi cancer). Din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a creşterii factorilor de risc comportamentali (alimentaţie, nivel de activitate, etc) este previzionată o creştere semnificativă a incidenţei acestor boli în următorul deceniu.
n anul 2019, la iniţiativa medicilor neurologi din România şi cu sprijinul World Stroke Organisation, Ministerul Sănătăţii a extins numărul de unităţi medicale speciale prin Acţiunea prioritară pentru tratamentul intervenţional al accidentului vascular cerebral de la 10 la 43 de centre. Prin acest program, pacienţii care suferă accidente vasculare cerebrale (AVC) ischemice pot beneficia de tratament prin tromboliză intravenoasă în primele 4 ore şi jumătate de la debutul primelor simptome.
În ciuda acestui progres remarcabil ce contribuie zilnic la creşterea calităţii şi speranţei de viaţă a pacienţilor, în România există prea puţine centre în care se poate realiza tratamentul endovascular al AVC prin trombectomie mecanică (doar 4 la nivel naţional). De asemenea, nevoia de servicii de recuperare neurologică post-AVC este slab deservită pe teritoriul României, disponibilitatea acestor servicii fiind polarizată în jurul centrelor universitare, iar finanţarea prin Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este insuficientă”, se arată într-o prezentare a organizatorilor.
Citește și: Un cunoscut sociolog îl spulberă pe preotul Visarion Alexa: Trebuie izolat și pedepsit
Sursa: cluj24.ro
