Printr-o decizie definitivă și executorie emisă de Curtea de Apel Cluj, Primăria Municipiului București este obligată să avizeze o documentație de urbanism care le va permite Ralucăi Nicola-Tomoioagă, fiica milionarului clujean Valentin Nicola, și firmei Arudi Invest SRL să construiască un mini-cartier de blocuri în București. În acest proces, clujeanca i-a dat în judecată pe toți consilierii locali ai Primăriei Capitalei cărora le-a șuierat pe la urechi o poprire pe conturi urmată de o executare silită.
Curtea de Apel Cluj a dat o sentință cu titlu definitiv și executoriu prin care Primăria Municipiului București este obligată să anuleze o hotărâre prin care a restricționat regimul de construire într-o zonă a Capitalei.
Raluca Nicola-Tomoioagă a obținut în instanță anularea parţială a ”HCG MB nr.269/2000 privind PUG şi RLU, precum şi a tuturor hotărârilor subsecvente emise de acelaşi pârât pentru prelungirea succesivă şi şi modificarea HCGMB nr.269/2000, în ceea ce priveşte încadrarea imobilului situat în Bucureşti Şos. Berceni nr.1+6H-106R, sector 4, în suprafaţă totală de 77583,6 mp. În prezent păduri şi plantaţii forestiere”.
Pentru că Primăria București nu s-a conformat sentinței judecătorești, fiica milionarului clujean și reprezentanții firmei Arudi Invest a deschis un proces de executare silită, iar magistrații clujeni au admis cererea și au dispus ca fiecare consilier local să primească o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie.
”(Aplică) o amendă în cuantum reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiilor stabilite prin sentinţa civilă nr.299/2021 pronunţată de Tribunalul Cluj (…) Amenda se va face venit la bugetul de stat. Acordă reclamanţilor, în condiţiile art. 906 Cod procedură civilă, penalităţi de 500 lei calculate pe zi de întârziere, până la data executării obligaţiilor stabilite prin sentinţa civilă nr.1691299/2021 pronunţată de Tribunalul Cluj”, arată o parte din soluția pe scurt a Tribunalului Cluj care a fost emisă cu drept de recurs în termen de 5 zile. În dosarul respectiv sunt amendați 35 de consilieri locali bucureșteni.
În opinia instanței, consilierii locali și Primăria București ”nu prezintă relevanţă, în cadrul procedurii reglementate de art. 24 din Legea nr. 554/2004, faptul că reprezentantul/conducătorul autorităţii publice nu a avut calitate procesuală pasivă în litigiul de fond, în care autoritatea a fost obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative. Altfel spus, conducătorul autorităţii publice va fi ţinut la a suporta amenda prevăzută de art. 24 alin. (3), în cadrul procedurii speciale de executare silită specifică hotărârilor pronunţate în contenciosul administrativ, chiar dacă nu a fost citat în calitate de pârât în litigiul de fond.
Aplicând același raționament și “persoana obligată” va fi ţinută la a suporta amenda prevăzută de art. 24 alin. (3), în cadrul procedurii speciale de executare silită specifică hotărârilor pronunţate în contenciosul administrativ, chiar dacă nu a fost citată în calitate de pârât în litigiul de fond”.
În același timp, decizia judecătorească arată că după ce clujeanca și firma au deschis procesul, consilierii locali au adoptat Hotărârea CGMB nr. 363/2022 prin care a fost adusă la îndeplinire obligaţia stabilită prin sentința din 2021.
De asemenea, judecătorul a considerat că membrii consiliului local au obligația de a propune includerea pe ordinea de zi și de a adopta o hotărâre în sensul celor dispuse prin titlul executoriu, iar in acest context, nu poate fi primită susţinerea pârâţilor-consilieri municipali potrivit căreia nu dispun de pârghii legale pentru a contracara decizia Primarului Municipiului Bucureşti de a retrage (fără motivare) de pe ordinea de zi proiectul de hotărâre cuprinzând dispoziţiile instanţei de contencios administrativ. Prin urmare, nu pot fi reţinute susţinerile pârâţilor şi a intervenientului accesoriu privind lipsa culpei pârâţilor în neexecutarea obligaţiei.
Concluzia ce se desprinde este că hotărârea CGMB este obligatoriu să fie adoptată în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, arată motivarea judecătorească.
În final, decizia îi pune pe Primăria Municipiului București și consilierii locali să plătească cheltuieli de judecată în valoare de 24.000 lei.
De unde vin banii milionarilor
Inițial, printre semnatarii cererii de chemare în judecată din acest proces făcea parte și Dorina Ghite, mama milionarului clujean Sorin Ghite, însă pe parcursul termenelor ea s-a retras din dosar pentru că partea ei din teren a fost cumpărată de firma Arudi.
Oamenii de afaceri Sorin Ghite și Valentin Nicola se numără printre fondatorii Băncii Transilvania și Astral Telecom, prima companie de televiziune prin cablu din Cluj Napoca.
Valentin Nicola a făcut parte dintre acționarii companiei Astral. Societatea înființată la începutul anilor 90 a înglobat mai multe rețele de cablu TV din țară, iar în 2005 a fost cumpărată de UPC cu aproximativ 350 de milioane de euro.
O afacere imobiliară extrem de profitabilă a fost cea prin care Nicola a pus mâna pe fostul sediu al OJT din Cluj-Napoca, situat vizavi de Primărie, pe stradă Moților, nr. 1. Această clădire a fost cumpărată de Sorin Ghite, Valentin Nicola și alți oameni de afaceri.
În 2002, sub administrația Funar, Consiliul Local Cluj a aprobat, prin hotărârea nr. 158, concesionarea prin încredințare directă a 140 de metri pătrați pe stradă Moților nr. 1A, în favoarea lui Sorin Voicu Ghite și soția să, Aurora Huza, Olimpiu Valentin Nicola și soția, Felicia Nicola, Lucian Tîra și soția, Sorina Dana Tîra. Valoarea stabilită pentru concesionarea terenului, care era, de fapt, trotuarul din față clădirii, a fost de 2 milioane de lei vechi/mp. Pe baza acestui contract, proprietarii au făcut o extindere a spațiului comercial existent, pe care l-au reamenajat și l-au scos pe piață imobiliară.
Nicola a făcut parte și din afacerea IMO Finance, însă cel mai mare business a fost cel al radarelor fixe Codec. La începutul anului 2007, SC Codec a încheiat un protocol de colaborare cu IPJ Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj pentru instalarea mai multor radare fixe în mai multe localităţi din judeţ. După un an de la încheierea actului, CJ Cluj a decis să se retragă din asociere, întrucât mai multe primării au fost amendate pentru nerespectarea legii achiziţiilor publice. Acţionarii SC Codec şi SC Codec Spat au fost Dan Pop Baldi, care a deţinut 3,95% din acţiunile SC Astral Telecom, Urasi Bela, care a făcut parte din acţionariatul Astral cu 3,95% şi Valentin Nicola, membru fondator al Astralului. Radarele celor de la SC Codec au ajuns şi în judeţele Vîlcea, Alba, Bihor, Bacău, Sibiu, Satu Mare şi Sălaj.
Din 2007 până în aprilie 2009, radarele tip Codec au dat amenzi de peste trei milioane de euro vitezomanilor care au trecut prin judeţul Cluj. Cea mai mare parte a acestor bani a ajuns în conturile firmelor Codec şi Codec SPAT, care au instalat şi întreţinut camerele fixe pe drumurile din judeţ. Profitul făcut de acţionarii celor două firme este uriaş, chiar şi după plata costurilor de întreţinere ale aparatelor şi printare sau expediere a amenzilor. Spre exemplu, de pe urma celor cinci comune (Tureni, Căpuşu Mare, Izvorul Crişului, Poieni, Sănduleşti), acţionarii Codec au câştigat în doi ani peste 2,1 milioane de euro.
De asemenea, Nicola și Ghite mai sunt parteneri de afaceri cu Daniel Dulău, patronul afacerii SORA din centrul orașului. Cei trei au investit în mall-ul din Târgu Mureș. Investiția, în valoare de aproximativ 15 milioane de euro, trebuia să fie prima dintr-un șir mai lung de astfel de centre ce vizau orașele-reședință de județ din România, dar s-a oprit din cauza crizei. Ulterior mall-ul a intrat în insolvență.
În 2022, Valentin Nicola a decedat într-un spital din Viena unde era internat în urma unui diagnostic cu cancer.
Judecătorii au dat o mână de ajutor afacerilor imobiliare
În 2008, familiile milionarilor Sorin Ghite și Valentin Nicola, împreună cu firma ARUDI INVEST SRL, care le aparține investitorilor imobiliari Dumitrescu Gabriel Ionuț și Marchievici Dan Gabriel, au cumpărat de la fabrica de conserve Can Pack România un teren cu o suprafață de aproape 8 hectare (77.583,6 mp). La data respectivă, prețul tranzacției a fost de 6.919.820,25 euro. La vânzare, cei de la Can Pack România au scos un certificat urbanistic în care se arăta că proprietarul poate construi imobile cu un regim de înălțime de 14 etaje.
În 2016, când au scos un alt certificat urbanistic, clujenii au constat că Primăria București a schimbat regimul de încadrare al terenului. Dacă la data achiziției se puteau construi blocuri cu 14 etaje, după 2016, cu ocazia schimbării Planului Urbanistic al General al Municipiului București, regimul de încadrare s-a schimbat în ”păduri și plantații forestiere” iar regimul de înălțime a fost redus drastic la 4 etaje.
Acest lucru a fost făcut în pofida faptului că în zona respectivă nu există nicio pădure, ci doar platforme industriale.
Așa că, pentru a scoate bani de pe urma investiției făcute în 2008, clujenii au deschis un proces împotriva administrației Capitalei.
