Săptămâna trecută, Comisia Europeană a publicat Raportul pe Justiţie referitor la România. Documentul alocă un spaţiu important adoptării noilor Coduri, unde sunt introduse şi observaţii privind amendamentele la Codul Penal votate de deputaţi în decembrie 2013. Textul citează date DNA potrivit cărora 28 de parlamentari au fost condamnaţi sau sunt judecaţi pentru corupţie. De asemenea, procedurile de achiziţii publice din România sunt vulnerabile, în permanenţă, la corupţie, astfel că ar trebui instituit un sistem ex-ante de verificare a conflictului de interese, se arată în raportul MCV
În mod normal, raportul Comisiei Europene vizavi de starea justiţiei ar fi trebuit publicat în decembrie 2013, însă din cauza divergenţelor create la numirea şefilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Comisia a decis ca textul să fie refăcut şi publicat la începutul acestui an.
Raportul remarcă importanţa implementării noilor Coduri, dar notează că au apărut mai multe probleme cu câteva luni înainte de implementarea lor. Acest lucru ar putea necesita o serie de amendamente înainte de intrarea lor în vigoare. De asemenea, documentul face referire la amendamentele controversate la Codul Penal adoptate de Parlament în decembrie fără dezbateri şi consultări publice, notând că diverse instanţe, precum CSM sau ÎCCJ, au exprimat „îngrijorări serioase privind aceste amendamente pe motiv că ele ar scoate parlamentarii din sfera legislaţiei privind luarea de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu”. De asemenea, raportul citează date DNA potrivit cărora 28 de parlamentari au fost condamnaţi sau sunt judecaţi pentru corupţie.
Alte critici vizează reducerea substanţială a termenelor de prescripţie şi încercarea de a scoate de sub incidenţa legilor privind conflictul de interese o întreagă categorie de persoane. Autorii textului notează că amendamentele la Codul Penal au fost declarate neconstituţionale în ianuarie 2014 de către Curtea Constituţională. „Decizia Curţii Constituţionale reprezintă o demonstraţie importantă a echilibrului puterilor în stat dar rămâne perplexitatea în legătură cu faptul că aceste amendamente au fost aprobate (în Parlament) ceea ce pare a fi o provocare directă la adresa acestui principiu”, se arată în raportul MCV.
Raportul faultează achiziţiile publice
Experţii Comisii Europene notează că magistraţii şi agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul achiziţiilor publice din România amintesc, „pe lângă necesitatea de a consolida mijloacele de prevenire a corupţiei şi a conflictelor de interese în materie de achiziţii publice”, „două aspecte-cheie: raţionalizarea legislaţiei şi asigurarea unei mai mari stabilităţi”.
„O serie de ONG-uri, întreprinderi şi experţi independenţi au semnalat faptul că procedurile de achiziţii publice sunt în permanenţă vulnerabile la corupţie. Deşi aceasta nu este o problemă specifică numai României, este vorba şi de capacitatea administrativă de a gestiona procedurile, în special la nivel local, ceea ce presupune o atenţie deosebită, mai ales în ceea ce priveşte prevenţia”, se arată în raport.
CE recomandă „consolidarea cooperării dintre ANRMAP şi ANI, în vederea instituirii unui sistem ex-ante de verificare a conflictului de interese în cadrul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţii publice, inclusiv extinderea rapidă a abordării de la procedurile de ofertare în care sunt implicate fonduri ale UE la toate procedurile de achiziţii publice din România”.
Procedurile de achiziţii publice reprezintă un subiect de interes pentru Bruxelles, Parlamentul European adoptând, la 15 ianuarie, două rezoluţii prin care se instituie reguli noi în Uniunea Europeană privind licitaţiile publice şi contractele de concesionare, care vor asigura o calitate mai mare şi un preţ mai bun la achiziţia de bunuri şi servicii, potrivit unui comunicat al PE.
Obstacole în marea corupţie
Raportul MCV mai arată că în domeniul combaterii corupţiei la nivel înalt există încă obstacole semnificative, menţionează că sunt declaraţii ale unor politicieni care îşi exprimă simpatia faţă de persoane condamnate şi aplicarea neuniformă a normelor privind miniştrii.
„Cu toate acestea, în domeniul combaterii corupţiei la nivel înalt există încă obstacole semnificative. În ciuda cercetărilor, a trimiterilor în judecată şi a condamnărilor care au loc, există elemente care dovedesc faptul că actele de corupţie nu sunt întotdeauna tratate ca infracţiuni grave. În cadrul sistemului judiciar, procentul ridicat de pedepse cu suspendare pare să indice o anumită reticenţă a judecătorilor de a-şi asuma consecinţele unei constatări a vinovăţiei, ceea ce se află în contradicţie cu ghidul de stabilire a pedepselor al însăşi Înaltei Curţi”, se menţionează în raportul dat publicităţii miercuri.
Raportul arată că, în ceea ce priveşte confiscarea activelor şi recuperarea activelor, confiscarea extinsă, care cuprinde şi activele rudelor, rămâne o procedură recentă la care se recurge relativ rar.
Potrivit raportului, aceste modificări au stârnit reacţii din partea magistraţilor români şi a comunităţii internaţionale, una dintre problemele ridicate fiind faptul că în Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei se prevede că toţi funcţionarii publici care deţin funcţii legislative, executive, administrative sau judiciare ar trebuie să intre sub incidenţa unor norme de incriminare a corupţiei şi a conflictului de interese. Curtea Constituţională a României a hotărât, în ianuarie 2014, că modificările sunt neconstituţionale şi a invocat, în special, necesitatea de a respecta obligaţiile care decurg din legislaţia internaţională, precum şi principiul egalităţii în faţa legii, consfinţit în Constituţia României, această decizie reprezentând „o importantă demonstraţie a existenţei unui echilibru de puteri”, însă continuă să fie surprinzător faptul că au fost aprobate modificări care păreau să conteste direct principii atât de importante.
