În sfârşit, după luni de aşteptări în care ministrul culturii Kelemen Hunor a aşteptat îndelung să îşi dea semnătura pe raportul de activitate a Muzeului Naţional de Istorie din Cluj-Napoca care prevede trei lucruri majore: în două situaţii problema majoră va rămâne, iar în ceea ce priveşte contractul de peste 10 milioane de euro privind reabilitarea instituţiei de cultură oficialii statului au sesizat Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice(ANRMAP)
Raportul este foarte lung şi cuprinde întreaga activitate a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei(MNIT) în perioada verificată, 10 octombrie 2008 până la sfârşitul lui februarie 2010, şi cuprinde toate lucrările scrise, toate expoziţiile, publicaţiile, implicit toate activităţile instituţiei de cultură.
Trei probleme sunt de interes, respectiv depozitele muzeului, situaţia juridică a clădirii şi contractul cu firma Artex.
“Condiţii criminale”
În privinţa depozitelor, comisia şi-a însuşit punctul de vedere al fostei direcţi, Viorica Crişan, conform căreia totul ar fi în perfectă ordine şi umiditatea s-ar datora în primul rând faptului că nu au fost deschise ferestrele şi nu a fost folosit dezumidificatorul . Conducerea actuală a muzeului a răspuns la acest lucru printr-o hârtie semnată de mai multe persoane care susţin că aerisirea s-a folosit tot timpul şi dezumidifcatorul a funcţionat şi el tot timpul cu excepţia câtorva zile. Cu toate acestea, umiditatea a continuat să crească ajungând la 98%.
“Sunt condiţii absolut “criminale” pentru patrimoniul nostru”, consideră Ioan Piso.
Pe de altă parte, firma Alsecon a fost de trei ori invitată în scris să se prezinte şi nu a făcut-o. Cu două săptămâni în urma un responsabil al firmei a luat legătura cu conducerea muzeului, iar acesta i-a oferit ca persoană de contact pe directoarea adjuncta, Melinda Mitu. Cei doi au fixat o întâlnire şi iarăşi nu au venit. În ce priveşte cele două zile în care dezumidificatorul a fost oprit, conducerea a cerut să fie scos din functiune pentru a se vedea umiditatea reală, dar oricum dezumidificatorul nu funcţionează decât într-o singură încăpere pentru că dacă s-ar pune peste tot dezumidifcatoare nu ar mai fi fonduri suficiente pentru salariile personalului.
Situaţia juridică a clădirii
În privinţa situaţiei juridice a clădirii, raportul prezintă un singur aspect şi anume faptul că Universitatea Babeş-Bolyai a dat în judecată muzeul pentru clădire fără să spună ce anume şi cine a provocat această situaţie. Actuala conducere cosnideră că cererile repetate ale fostei direcţiuni sunt cauza acestui proces.
ANRMAP pe urmele Artex
În ce priveşte contractul pentru amenajarea muzeală comisia a constatat multe nereguli în atribuirea contractului şi în derularea lui, nereguli pe care aşa cum se menţionează în raport, le-a comunicat ANRMAP.
“Prin urmare nu pot zice că această comisie ar fi fost părtinitoare, ci cel puţin în prima chestiune a fost fals informată. În a doua este vorba despre o emisiune regretabilă, cel puţin, şi în a treia chestiune extrem de grava a pus punctul pe i.
Concluzia concluziilor raportului este monitorizarea timp de 6 luni a muzeului. Eu nu am nimic împotriva fiindcă după părerea mea muzeul a fost făcut praf. Depozitele sunt mai rele decât au fost, clădirea este revendicată, toate expoziţiile din clădire au fost desfiinţate în speranţa ca într-un an de criză vor curge laptele şi mierea şi pe deasupra există bănuiala unor incorectitudini în privinţa contractului şi a derulării lui. Prin urmare, nimeni nu ştie cât timp muzeul din Cluj, cu cel mai bogat patrimoniu din ţară, va rămâne fără expoziţii. Asta într-un moment în care clujenii doresc ca oraşul lor să devină capitală culturală europeană.
Dacă aş lua în considerare numai pe primele două puncte aş putea crede că comisia a acoperit-o pe fosta directoare, dar judecând după al treilea punct judec că raportul a fost destul de echilibrat. Pun pe seama unei greşite informări toata povestea”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Ioan Piso.
Lipsa spaţiilor de depozitare, o problemă acută
Cea mai mare problemă, care reiese din urma creşterii cantităţilor de umiditate în schimbul unor scăderi cum era prevăzută în contract, este chiar lipsa unei locaţii pentru depozitarea celor mai valoroase obiecte de patrimoniu. Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei are cele mai valoroase obiecte de patrimoniu din afara Bucureştiului, iar spaţiul de pe strada Daicoviciu este unul limitat. Dacă umiditatea ajungea înainte de lucrări până la 60%, după lucrări a ajuns la 90 de procente, iar în momentul de faţă umiditatea a ajuns la 97 de procente. Strigător la cer sau nu, cei de la Alsecon nu vor să vină să clarifice situaţia. Chiar dacă au fost chemaţi de trei ori de către oficialii Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, reprezentanţii firmei din Alba-Iulia renegă această lucrare de izbelişte pe care au făcut-o.
“Încercăm să salvăm ţesături, piele, hârtie, ce putem şi noi salva. Bineînţeles că nimeni nu îşi asumă nicio răspundere, iar firma a fost convocată pentru a treia oară şi nu se prezintă. Umiditatea a ajuns acum la 97%”, a declarat anterior pentru Gazeta de Cluj Ioan Piso, directorul MNIT.
Noul sediu al MNIT: Melody, Continental sau Primăria
Directorul MNIT a sugerat mai multe locaţii pentru ca muzeul să fie european: clădirea Melody, fostul hotel Continental sau chiar vechea clădire a Primăriei. Piso susţine că aceste clădiri ar fi propice pentru un muzeu european într-o capitală culturală europeană şi că în acest context obiectele de patrimoniu ar putea să fie ţinute toate în sediul de pe Daicoviciu.
Alsecon, “abonaţi” la bani publici
Alsecon SRL din Alba-Iulia câştigă licitaţii cu statul pe bandă rulantă. La cum le merg afacerile în acest moment, s-ar părea că nimeni nu i-ar putea opri, decât organele specializate de anchetă. Unul dintre aceste contracte se referă la “Amenajare/reabilitare centru social multifuncţional pentru persoane cu dizabilităţi Cugir”. Valoarea este de 54.155 de lei, iar Alsecon a fost singura firmă care a participat la licitaţie. Pentru un alt contract de “amenajare/reabilitare centru social multifuncţional pentru persoane cu dizabilităţi Zlatna”, cei de la Alsecon vor primi 27.249 de lei. Singura ofertă şi în cadrul acestei licitaţii a fost a companiei din Alba-Iulia. Un contract mai “gras” pentru cei de la Alsacon a fost atribuit de cine altcineva decât mai vechii lor “prieteni”, Ministerul Culturii şi Cultelor. Pentru o sumă de aproape 2 miliarde de lei vechi, ei vor restaura sediul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional(DJCCPCN) din Sălaj. Valoarea totală a contractului este de 176.694, iar desigur că o singură firmă a participat la licitaţie. În perioada în care Muzeul Naţional de Istorie a Transilvanie “stă să cadă”, iar cele mai importante obiecte de patrimoniu din ţară care sunt găzduite aici sunt ţinute într-o stare deplorabilă, Ministerul Culturii oferă bani pentru restaurarea unei direcţii pentru cultură din sălaj. Suntem curioşi cine a pus acest obiectiv pe lista prioritară a ministerului, având în vedere mai ales firma care a câştigat licitaţia.
Tiberiu Hrihorciuc
Cat a fost director (13 ani)acest incompetent pus de justitie umezeala a fost la fel si expozitia neschimbata de pe vremea comunistilor. Acum ca sa-si mascheze incompetenta arunca cu noroi cum se pricepe el mai bine impreuna cu lacheul lui betiv pe care-l cunosti foarte bine domnule Hrihorciuc. Cind ii publicati salariile nesimtite pe care le ia de la UBB si Muzeu desi a depasit virsta de pensionare cu 3 ani? Cu banii pe care ii ia acest incompetent, ajuns director in conditii dubioase, ar putea fi angajati 10 tineri la UBB si inca pe atitia la Muzeu daca l-ar pensiona. Dar pentru acesta nu exista legi. Si ne mai miram ca pleaca tinerii….
Cel mai prost si incompetent director din istoria institutiei. Pentru a masca incompetenta arunca cu noroi. Santajeaza pe toata lumea iar mai nou se lauda la l-a santajat si pe ministrul culturii. O fi adevarat domnule Hunor Kelemen?