Gicu Buzdugan (sursa foto: CanCan)

Răsturnare de situația în cazul în cazul proiectului imobiliar controversat de pe strada Eugen Ionescu demarat de afaceristul Gheorghe Buzdugan și fiica fostului director al Companiei de Apă Someș, Dorin Ciatarâș. După ce au câștigat procesul cu Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului (APUC), cei din urmă au reușit o victorie la Curtea de Apel Oradea, instanță care a admis cererea de revizuire formulată de APUC. Prin urmare, recursul împotriva ansamblului „Luminia” se va rejudeca!

Proiectul ansamblului rezidențial Luminia de pe strada Eugen Ionescu.
În vara anului 2017, societatea Cyane SRL, condusă de milionarul Gheorghe Buzdugan și Diana Anca Negrea, fiica fostului director al Companiei de Apă Someș, Dorin Ciatarâș au câștigat procesul intentat de către APUC. Decizia Curții de Apel Oradea a venit după ce Tribunalul Cluj a decis în favoarea APUC care a chemat în judecată Cyane SRL, primarulu municipiului Cluj-Napoca și Consiliului Local, cerând anularea aprobării planului urbanistic zonal (PUZ) şi a autorizaţiilor de construire pentru ansamblul rezidenţial Luminia, de pe strada Eugen Ionesco.

Ulterior deciziei Tribunalului Cluj, dosarul a fost strămutat la Curtea de Apel Oradea, unde decizia s-a întors radical. Dacă Tribunalul Cluj a dat dreptate Asociației, la Curtea de Apel Oradea, Cyane a obținut victorie.

Victoria de la CCR care a întors decizia!

Însă, lucrurile nu au rămas așa. În februarie 2020, APUC a reușit o victorie la Curtea Constituțională. Prin decizia CCR s-a putut cere revizuirea deciziei Curții de Apel Oradea. Practic, ”Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, în forma modificată prin art. I pct. 6 din Legea nr. 289/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Acest text avea următorul conţinut: ”(1) În cazul în care prin documentaţia înaintată se solicită o derogare de la prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă, prin certificatul de urbanism se poate solicita elaborarea unei alte documentaţii de urbanism prin care să se justifice şi să se demonstreze posibilitatea intervenţiei urbanistice solicitate. După aprobarea noii documentaţii de urbanism – Plan urbanistic zonal sau Plan urbanistic de detaliu – se poate întocmi documentaţia tehnică în vederea obţinerii autorizaţiei de construire.”

Principalele critici de neconstituționalitate priveau lipsa de previzibilitate a normei legale care nu prevede criterii obiective de derogare de la prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate. Or, în lipsa unor astfel de criterii autoritățile locale aveau la dispoziție o putere discreționară de a decide în ce situații să modifice sau nu documentațiile de urbanism deja aprobate. Mai mult decât atât, fără a avea criterii clare și obiective stabilite prin lege, instanțele investite cu acțiuni prin care se solicita anularea unor acte administrative prin care s-au aprobat astfel de derogări, erau în imposibilitatea de a stabili dacă derogarea aprobată dea autoritățile locale era într-adevăr justificată”, explica Elek Levente, președintele APUC.
Elek Levente, președintele APUC.

S-a reluat judecarea dosarului!

Decizia Curții Constituționale a deschis calea de atac extraordinară a revizuirii. În consecință. La sfârșitul lunii octombrie, Curtea de Apel Oradea a admis cererea de revizuire formulată de APUC, în contradictoriu cu Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, Primarul Municipiului și societatea Cyane SRL.

De asemenea, pentru soluționare recursurilor formulate de pârâți, instanța a fixat termen la sfârșitul acestei luni.

Nemulțumirile care au pornit disputa

Luminia Residence este un ansamblu imobiliar aflat pe strada Eugen Ionesco, în apropiere de Calea Turzii. În septembrie 2007, consiliul local a aprobat construirea pe parcela de 19.939 mp a şase imobile cu spaţii de locuit, de birouri şi de comerţ, cu trei, şapte şi opt etaje.

Dintre cele şase clădiri, una de şase niveluri a fost ridicată, o alta, tot de şase, este „la roşu”, iar un al treilea bloc are doar fundaţia realizată. Beneficiarul iniţial a fost Abaris Grup Imobiliare, care a dat faliment. În 2012, Cyane SRL a cumpărat în urma unei licitaţii terenul şi proiectul. La momentul demarării proiectului, societatea Cyane SRL era controlată, în acte, de Anca Diana Negrea, fiica lui Dorin Ciatarâş, fostul director al Companiei de Apă Someş. Între timp, Cyane SRL a fost preluată de Gheorghe Buzdugan care deține 51%. Anca Negrea a rămas minoritară, cu 49%.
Când ansamblul Luminia a început să prindă contur, mai mulţi vecini ai ansamblului s-au plâns de faptul că nu mai au unde să îşi facă casă în Cluj-Napoca şi că primăria aprobă blocuri în faţa caselor. De asemenea, cetăţenii spun că nu este suficientă capacitate, aşa cum prevăd PUZ-urile aprobate de primărie.
Unul dintre blocurile ridicate.

La o şedinţă din luna februarie 2015  în care riveranii de pe Eugen Ionescu şi-au spus nemulţumirile, un consilier local a presupus că actele sunt emise în mod greşit de o instituţie, ”dar instituţia poate cere instanţei de judecată anularea lor în termen de un an de zile de la aprobarea acestor acte”.

Administraţia locală nu a făcut însă nimic în acest sens. Primăria a precizat pentru un ziar local că blocul deja edificat din ansamblul Luminia respectă autorizaţia de construire.

Pentru că primăria nu le-a dat niciun răspuns, mai mult, a reautorizat blocurile, riveranii şi-au căutat dreptatea în instanță, acolo unde au cerut stoparea edificării de blocuri între case pe strada Eugen Ionescu.

Cetăţenii au făcut parte din Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a Clujului (APUC), structură care a decis să se implice în acest caz şi oferă asistenţă juridică în procesul împotriva edificării ansamblului Luminia.

Prin urmare, APUC a atacat în instanţă planul urbanistic zonal al ansamblului rezidenţial Luminia, iar pe lângă procesul de anulare a planului, asociaţia a cerut, separat, suspendarea lucrărilor la cele şase blocuri.

“Neregulile sunt multiple, de la schimbarea încadrării urbanistice la nerespectarea regimului de înălţime, nerespectarea specificului zonei (cartier rezidenţial cu locuinţe individuale şi locuinţe colective mici), lipsa locurilor de parcare necesare, nerespectarea distanţelor faţă de proprietăţile învecinate, lipsa căilor de acces”, au spus reprezentanţii APUC acum cinci ani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.