Razboi civil in PNL Cluj

Liberalii clujeni se pregătesc de alegeri interne. Dacă la organizaţia judeţeană nimeni nu-l concurează pe Marius Nicoară, care aleargă de unul singur pentru şefia PNL Cluj, la organizaţia municipală lupta se dă între doi foşti şefi. Unul, al Inspectoratului în Construcţii, Ioan Petran, iar celălalt, al Direcţiei Sanitar Veterinare, Adrian Oros. Pentru a respecta doctrina partidului, liberalii îl vor alege pe cel care are afaceri şi averi mai mari. Dacă primii doi liberali au cotizat “la greu” pentru partid, pentru a conduce destinele judeţului, al treilea s-a ocupat de amendarea unei fabrici care incinerează mortăciunile din judeţ.

Liberalii clujeni se pregătesc cu “căţel şi purcel” pentru alegerile locale în urma cărora se va stabili cine va duce mai departe “săgeata” prin judeţ şi municipiu. După declaraţiile politice de rigoare, s-a stabilit că, pentru filiala judeţeană a PNL, nu mai încape nimeni în cărţi, cu excepţia senatorului Marius Nicoară, iar la filiala municipală lupta se dă între consilierul judeţean Ioan Petran şi fostul şef, actual adjunct, al Direcţiei Sanitar Veterinare (DSV) Cluj, Adrian Oros. Prima rundă de alegeri va avea loc pe 12 iunie, iar totul va fi supervizat de preşedintele interimar al organizaţiei municipale, Horia Uioreanu. Pe lângă declaraţiile politice răsunătoare cu care candidaţii liberali încearcă să obţină voturile propriilor colegi de pe urma a doi dintre candidaţii pentru posturile de conduceri mai sus menţionate, se aud zdrăngănind şi câteva afaceri pe care liderii liberali clujeni au încercat să le înfunde. Spre exemplu, Nicoară şi Petran au dat declaraţii la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în legătură cu afacerea Iulius Mall, dar se pare că acest lucru nu i-a legat pe cei doi, pentru că Marius Nicoară îl sprijină pe candidatul la municipală, Adrian Oros. Acesta, pe parcursul timpului în care a ocupat postul de conducere a DSV Cluj, s-a remarcat doar prin faptul că a aplicat amenzi la fabrica de incinerare a deşeurilor animaliere Protan din Dej. În 2007, Petran a fost audiat, impreuna cu subsemnatul la DNA, în calitate de martor, pentru a oferi explicaţii vis-à-vis de modul în care Consiliul Judeţean Cluj s-a asociat cu Iulius Grup, societate care îi aparţine lui Iulian Dascălu, magnatul care a “trântit” Iulius Mall la Cluj. Alături de Petran au mai fost audiaţi şi Steluţa Cătăniciu, Matis Jeno, Liviu Medrea şi Ovidiu Călin (consilieri judeteni), Radu Spânu, Petru Mălai, Ioan Berche şi Lucia Todoran, toţi membri ai unei comisii de licitaţii a CJ Cluj, care au “supravegheat” ca nu cumva să se strecoare nereguli în privinţa asocierii dintre Mall Iulius Group şi CJ Cluj pentru exploatarea unui teren de 26.000 de metri pătraţi din cartierul Gheorgheni, licitaţie câştigată de Dascălu în 2005. În acest caz, Ioan Petran a fost preşedintele comisiei de licitaţii şi pare extrem de interesant cum membrii comisiei de licitaţii au fost chemaţi la audieri în calitate de martori, întrucât comisia de licitaţii a stabilit ca respectivul contract să fie dat cu “dedicaţie”.

Inspectorul liberalismului

De asemenea, Ioan Petran mai este acţionar şi la firmele SC ADA Construct şi ADA Proiect, prin aceste societăţi dezvăluindu-şi legăturile de afaceri cu un alt afacerist clujean cu opţiuni liberale, Nicolae Badiu. Despre afacerile lui Badiu, care au făcut zile negre mai multor clujeni care au cumpărat locuinţe în ansamblul imobiliar Europort, Gazeta de Cluj a prezentat situaţia în numerele anterioare. Ioan Petran a fost şi şeful Inspectoratului Teritorial în Construcţii, (ITC) Nord Vest, o instituţie care are o putere extraordinară când vine vorba de afaceri imobiliare. Cu toate acestea, Petran şi-a dat demisia în toamna lui 2008, data care coincide cu finalizarea complexului Europort, deţinut de o societate în care are interese Nicolae Badiu. Ar fi interesant de văzut, în situaţia în care zeci de clujeni se plâng că au primit locuinţe de proastă calitate de la Badiu, câte controale a făcut ITC la complexul imobiliar Europort în perioada în care Petran a fost şef şi câte sancţiuni a aplicat acest inspectorat. În aşteptarea acestui răspuns, trebuie menţionat că Petran are două case de locuit, un apartament în Cluj-Napoca si un teren în oraş. Prima casă are o suprafaţă de 360 mp, cu o valoare de impozitare de 120.000 de lei. Apartamentul de 80 mp l-a cumpărat în 2007 şi are o valoare de impozitare de 70.000 de lei. În 2006, Petran a cumpărat jumătate dintr-o casă şi un teren în Cluj-Napoca de 950 metri pătraţi. De asemenea, în 2004, opţiunile liberale l-au costat pe Petran 15.800 de lei, sumă cu care a sponsorizat partidul.

Nicoară, afaceristul singuratic

De numele candidatului pentru şefia organizaţiei judeţene a PNL, Marius Nicoară, sunt legate afacerea stadionului “Ion Moina”, concesionările de terenuri din Gheorgheni (unde s-a construit Iulius Mall) şi din curtea Spitalului de Pneumoftiziologie “Leon Daniello” de pe strada Victor Babeş (unde se va construi mall-ul Akademia Center), afacerea Tetarom, afacerea Codec, toate acestea fiind făcute pe bani publici şi cu apropiaţi ai lui Marius Nicoară. Unii liberali, alţii doar parteneri de afaceri. Cea mai recentă afacere cu “cântec” în care Marius Nicoară a fost implicat este cea în care firma bucureşteană de dezvoltare imobiliară Giuleşti Real Estate a reuşit să încheie un contract cu Primăria Sectorului I din Capitală, care se obliga să cumpere 80% din apartamentele construite de această firmă în complexul rezidenţial Lacul Morii. Printre acţionarii acestei firme se regăseau Nicoară, Valentin Nica şi Nicolae Badiu, Răzvan Rotta (membru fondator Banca Transilvania), Ioan Marius Ciurchea, Radu Pălăgheanu (acţionari BT), Lucian Alexandroiu şi Ştefan Petre (mandatat de către finanţatori pentru a se ocupa cu administrarea proiectului), toţi oameni de afaceri “liberali”. De remarcat este că primarul, cu care firma în care era Nicoară a încheiat contractul pentru 80% din apartamente, era liberalul Andrei Chiliman. O altă afacere în care s-a implicat Marius Nicoară este cea a radarelor fixe, business care, în momentul de faţă, a fost oprit de către autorităţi. În luna iulie 2007, CJ Cluj, în parteneriat cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj, au perfectat un contract pentru amplasartea a zece radare fixe pe tronsonul Cluj-Turda. Beneficiarul respectivului contract urma să fie firma Codec SRL, firmă la care acţionari sunt mai mulţi potentaţi ai vremii. Acest protocol s-a realizat fără a se efectua vreo licitaţie, aşa cum ar fi fost normal. În urma protocolului semnat între respectivele instituţii şi firma Codec, societatea clujeană urma să primească 49 % din valoarea amenzilor încasate de poliţie. La doua luni de la instalarea respectivelor camere, Poliţia clujeană a anunţat că peste 10.000 de conducători auto au fost prinşi depăşind viteza legală. Facând un calcul simplu, în urma contravenţiilor a fost încasat peste un milion RON, din care aproape 500.000 RON au intrat în conturile celor de la Codec. Afacerea a fost pregătită încă din primăvara anului 2006. Potrivit unui comunicat de presă emis de Consiliul Judeţean (CJ) Cluj în 4 martie 2006, pe drumurile din judeţ se vor monta 100 de camere de monitorizare a traficului, investiţia totală a acestui proiect ajungând la 1 milion de euro. Ţinând cont că, dacă numai după şase luni cei de Codec au câştigat de pe urma amenzilor circa 38 miliarde de lei, beneficiile care ar putea veni de pe urma amplasării a 100 de camere vor ajunge la nişte sume impresionante. SC Codec SRL face parte dintr-un grup de firme (Codec Electronics Prod SRL, Codec Internet SRL şi SC Codec SRL) care au ca obiect de activitate promovarea de servicii în industria de echipamente pentru radio, televiziune şi comunicaţii. Acţionariatul acestor firme este format în exclusivitate din cei mai bogaţi clujeni care au avut acţiuni în cadrul Astral şi, momentan, principalul lor obiect de activitate se regăseşte în cadrul afacerilor imobiliare sau finanţe. Sorin Ghite, Dan Pop Baldi, Bela Urasi,Valentin Nicola sunt beneficiarii milioanelor provenite din amenzile de circulaţie şi cunoscuţi de-ai lui Nicoară, fie prin intermediul grupului din Banca Transilvania, fie prin alte afaceri.
 

Ştefan Trandafir