În septembrie 2017, Asociația Declic (fosta Asociație Efectul Fluture) a dat în judecată Administrația Națională Apele Române și Hidroelectrica cerând anularea unui aviz din anul 2005 pentru proiectul Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni Bumbești, ”aviz modificator care demonstrează că Hidroelectrica a lucrat ilegal”. Procesul s-a judecat la Curtea de Apel Cluj, iar ulterior la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță care, miercuri, 18 noiembrie, a dat o soluție definitivă.

Hidroelectrica, acuzată de distrugerea râului Jiu

Principala problemă invocată de Asociația Declic este faptul că proiectul derulat de Hidroelectrica, respectiv amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, va duce la dispariția râului, precum și a faunei și florei din regiune.

Prin avizul din anul 2005 contestat în instanță a fost modificat proiectul amenajării hidroenergetice din Defileul Jiului. Zona unde se construiește hidrocentrale face parte din anul 2005 dintr-un Parc Național și un sit Natura 2000, de la intrarea României în UE. Practic, se aplică legi europene care protejează biodiversitatea și apa. Însă, încă din anul 2005, proiectul respectiv a suferit o serie de modificări, iar Hidroelectrica SA a omis notificarea autorității competente cu privire la modificările intervenite, transmitea organizația WWF (World Wide Fund for Nature – Fundația Mondială a Naturii).

În 2017, înainte de îneperea procesului la Tribunalul Cluj, biologul Călin Dejeu a obținut de la Ministerul Mediului confirmarea că este necesară reluarea procedurii de evaluare adecvată, potrivit organizației menționate mai sus: ”În evaluarea proiectelor de investiții trebuie să se țină seama și de legislația comunitară, în speță art. 6.3 și 6.4 din Directiva Habitate, precum și de jurispudența Curții de Justiție e Uniunii Europene. Din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene rezultă că chiar și în cazul în care s-a derulat o procedură de evaluare a impactului asupra mediului, aceasta trebuie reluată în cazul în care au intervenit elemente noi cum ar fi situl Natura 2000”.

Tot în urmă cu mai bine de trei ani. Organizația WWF a cerut intervenția Ministerului Mediului și a Gărzii de Mediu. Aceștia avertizau că proiectele prevăzute în Defileul Jiului vor duce la distrugerea iremediabilă a râului.

”Intervenţiile structurale majore incluse în proiect vor avea consecinţe semnificative asupra speciilor de plante și animale, asupra peisajului și, nu în ultimul rând asupra continuităţii longitudinale a Jiului și afluenților acestuia. Există elemente noi precum declararea ariilor naturale protejate, precum și modificari ale proiectului care ar fi trebuit sa facă încă din 2005 obiectul revizuirii acordului de mediu din 2003”, arăta organizația WWF.

Recent, biologul Călin Dejeu a explicat că existența avizului modificator din 2005 demonstrează că de 15 ani Hidroelectrica a lucrat ilegal în Defileul Dejului.

”Nu este vorba de avizul din 2003 (a cărui existență putea fi dedusă), pe baza căruia a fost emis acordul de mediu din 2004, care a declanșat mutilarea Defileului Jiului, ci de un aviz modificator din 2005. Simpla existență a acestui aviz modificator din 2005 demonstrează că Hidroelectrica a lucrat ilegal în Defileul Jiului din 2005, nu ”doar” din 2007. Pentru că acest aviz arată că au avut loc modificări la proiect, și era necesară o nouă evaluare de mediu, care să se finalizeze cu un nou acord de mediu, pentru ca Hidroelectica să mai poată lucra legal (…).

Procesul este important din mai multe puncte de vedere. Și strict referitor la Defileul Jiului, dar și în general, fiind un proces în care se încearcă anularea unui aviz de gospodărirea apelor. Apele Române a emis sute (cel puțin) de avize de gospodărirea apelor ilegale, impactul acestora asupra naturii noastre, asupra cadrului natural al României este catastrofal, dar niciodată nu a fost anulat în instanță un astfel de aviz. Ce să mai spunem că niciodată semnatarii unui astfel de aviz nu au fost trimiși în judecată, pentru abuz în serviciu”, spune biologul Călin Dejeu, potrivit romaniacurata.ro.

S-a dezbătut (degeaba) legalitatea proiectului

La inițiativa Administrației Parcului Național Defileul Jiului, părțile interesate proiectului s-au întâlnit la sfârșitul lunii mai 2017 pentru a dezbate legalitatea acestui proiect. Cu acea ocazie, reprezentanții WWF și ai Federației Coaliția Natura 2000 au atras atenția reprezentanților Hidroelectrica și autorităților locale prezente, asupra riscurilor legate de încălcarea legislație europene, solicitând suspendarea lucrărilor și reluarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

Deși s-a promis transparență și dialog, nu s-a produs nici o schimbare, iar lucrările au continuat în ritm alert.

Disputa a ajuns la Curtea Supremă

Ulterior, în septembrie 2017, Asociația Declic (fosta Asociație Efectul Fluture) a dat în judecată Administrația Națională Apele Române și Hidroelectrica cerând instanței anularea în totalitate a Avizului de Gospodărie a Apelor nr.410/15.08.2005 emis pentru proiectul Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni Bumbești.

După un an de dezbateri, Curtea de Apel Cluj a respins acțiunea Asociației. În cadrul procesului a fost invocată de Administrația Națională Apele Române tardivitatea plângerii prealabile, prin urmare, din acest motiv s-a cerut să se admită excepția inadmisibilității acțiunii, lucru care s-a și întâmplat, ”deși plângerea prealabilă a fost depusă la doar două zile după ce reclamantului i-a fost trimisă de către Apele Române o copie a avizului de gospodărirea apelor!”, arată Călin Dejeu.

Ulterior deciziei Curții de Apel Cluj, Asociația Declic a formulat recurs care s-a judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție, recurs ce a fost respins miercuri, 18 noiembrie.

Ce presupune proiectul Hidroelectrica

Pe o lungime de aproximativ 30 de kilometri, între Bumbești și Livezeni, Hidroelectrica realizează un complex energetic cu o capacitate anuală de 259 Gwh, respectiv 1,3% din capacitatea actuală a companiei, de circa 19.700 Gwh.

Vor fi realizate două centrale, un baraj în zona Livezeni, prize energetice, decantoare subterane, o galerie lungă de aproape 7 kilometri cu un diametru de trei metri, castele subterane înalte de zeci de metri. 

”Considerând valoarea patrimoniului natural distrus și amploarea distrugerii, putem afirma că proiectul ”Amenajare hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești Jiu” este cel mai nociv proiect de distrugere a naturii implementat în România postdecembristă”, spune Dejeu.

Proiectul este cu atât mai nociv cu cât aria pe care va fi implementat este atât Parc Natural protejat de lege, cât și sit Natura 2000.

”Au transformat cel mai spectaculos parc național al nostru într-un parc industrial și ne lasă fără singurul râu mare de munte care mai curge liber în Carpații Românești. Firmele de rafting își vor pierde ”pâinea””, spune el într-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Mediului.

1 COMENTARIU

  1. Problema este ca romanii au ajuns un popor de dezradacinati, rupti de natura. Uitati-va cum isi apara raurile sarbii, bosniacii sau slovenii, impotriva flagelului hidroenergetic, si uitati-va la placiditatea incalificabila a romanilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here