Decizia lui Klaus Iohannis de a o respinge pe Dana Gîrbovan, propusă ministru al Justiției, era una previzibilă, având în vedere pozițiile exprimate de-a lungul timpului de către magistrat față de raportarea președintelui la justiție si la imixtiunea serviciilor în actul de justitie.

Publicația Lumea Justitiei, citată de cotidianul.ro prezintă în acest sens un scurt istoric al pozițiilor Danei Gîrbovan care este posibil sa-l fi deranjat pe Iohannis sau Sistemul:

I. 10 iulie 2019 – Girbovan sterge pe jos cu raportul GRECO care atacă SIIJ: „Desconsiderarea GRECO pentru statul de drept si drepturile omului in Romania: problema acestui organism nu este existenta protocoalelor secrete cu SRI, ci publicarea lor. (…) Modul in care GRECO face referire la protocoalele secrete dintre Parchetul General si SRI reflecta dezinteresul expertilor anti-coruptie pentru ceea ce reprezinta, in realitate, cea mai mare amenintare la adresa independentei justitiei din Romania in perioada post-comunista: implicarea secreta a serviciilor de informatii in actul de justitie”

II. 7 iunie 2019 – Gîrbovan îl somează pe Iohannis să publice Hotararea CSAT nr. 17/2005 care a creat cadrul legal pentru protocoalele SRI: „Daca Presedintele Klaus Iohannis doreste intr-adevar o justitie independenta, asa cum pretinde, atunci trebuie sa:

1. Publice hotararea CSAT 17/2005, care a creat fundamentul pentru ingerinta serviciilor de informatii in justitie;

2. Declasifice si publice orice alte hotarari CSAT care au vizat sau afectat justitia”

III. 6 iunie 2019 – AMR si UNJR solicita CSM sa declasifice si sa publice anexele raportului Inspectiei Judiciare privind implicarea SRI in anchetele procurorilor. Girbovan: „Toate aceste hotarari, protocoale, acte secrete care au afectat procedurile judiciare, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sau competentele constitutionale ale judecatorilor si procurorilor au fost bombe puse la temelia statului de drept. Justitia nu poate fi administrata dupa acte secrete, asa cum era in perioada comunista. Daca se doreste cu adevarat independenta justitiei, atunci toate institutiile trebuie sa faca demersurile necesare pentru ca nici un act ce priveste justitia sa nu ramana secret. Abia atunci vom putea vorbi despre o justitie independenta. Restul e demagogie si populism electoral”

IV. 17 mai 2019 – AMR si UNJR cer incetarea persecutiei judecatorilor si a telejustitiei: „Declansarea sau urmarirea penala a unor judecatori pentru legalitatea si temeinicia solutiilor, elemente care erau analizate in ordonantele procurorilor, constituie o incalcare a independentei judecatorilor si o presiune nepermisa asupra acestora. (…) Procurorul nu poate interveni in niciun fel in procesul de luare a deciziei de catre judecator si este obligat sa respecte hotararea pronuntata de judecator”

V. 6 mai 2019 – Dana Girbovan îi critică pe fostul procuror general Augustin Lazar si pe directorul SRI Eduard Hellvig: „Crimele comunismului nu ar fi fost posibile fara uneltele principale ale sistemului comunist: Justitia si securitatea. (…) Un astfel de exemplu de dovada a mentalitatii comuniste perpetuate institutional dupa ‘89 este reactia directorului SRI Eduard Hellvig din 2015 care, in contextul discutiilor despre campul tactic al SRI din justitie, a spus ca interesul SRI era sa nu existe persoane cum au fost in trecut, judecatori, procurori, care pe drum au uitat ca servesc statul roman si au avut alte preocupari decat a servi statul roman. Declaratia directorului Hellvig preia exact rolul judecatorilor din perioada comunista, in care erau servitori ai statului comunist, ceea ce demonstreaza ca mentalitatea din aceasta institutie a ramas neschimbata de 30 de ani. (…) Interferenta serviciilor de informatii in justitie, intruziunea masiva in viata privata prin admiterea unui numar enorm de mandate pe siguranta nationala este nu doar trecuta cu usurinta cu vederea, ci si uneori agresiv justificata

VI. 28 martie 2019 –Judecatoarea îl pune la punct pe președinte dupa consultarile de la Cotroceni: „Presedintele a subliniat ca nu poate sa ignore ‘fierberea’ din sistem, acesta fiind motivul consultarilor. (…) UNJR a sustinut ca imaginea de ‘liniste’ din sistemul judiciar, invocata de Presedintele Romaniei, nu a insemnat ca justitia functiona fara probleme. Dimpotriva, in aceea perioada toate institutiile de la varful sistemului judiciar – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Inspectia Judiciara – au incheiat protocoalele secrete cu Serviciul Roman de Informatii. Acest fapt a permis ingerinta secreta a unui serviciu de informatii atat in actul de justitie, cat si in cariera magistratilor, fapt fara precedent intr-un sistem de drept democratic 

VII. 17 ianuarie 2019 – Dana Girbovan da de pamant cu SRI dupa ce CCR a declarat neconstitutionale protocoalele SRI-PICCJ din 2009 (in totalitate) si 2016 (partial): „Din comunicatul Curtii rezulta un fapt de o gravitate fara precedent: incheierea protocoalelor secrete intre Ministerul Public si SRI a stirbit competentele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ale instantelor judecatoresti in indeplinirea rolului lor constitutional de infaptuire a justitiei. Prin aceste protocoale au fost completate sau modificate in secret norme de procedura penala, acordand competente SRI acolo unde legea ii interzicea, fara ca nici macar judecatorii sa aiba cunostinta de continutul acestora. (…) Tot foarte grav este faptul ca SRI a actionat in tot acest rastimp in afara unui control parlamentar real, fapt ce in sine constituie o amenintare foarte serioasa la adresa democratiei din Romania” 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here