Nu mai puţin de opt procese iscate din neînţelegerile dintre cei patru asociaţi ai grupului de firme Compexit se derulează în acest moment la Tribunalul Specializat Cluj. Patru dintre ele au ca obiect contestarea cesiunii de părţi sociale realizată de Rotta Răzvan către Sorana Rotta, fiica sa, în patru dintre societăţile deţinute împreună. Celelalte patru dosare se referă la cererile de retragere a Soranei Rotta din cele patru societăţi, cu stabilirea numărului de părţi sociale deţinute de aceasta în structura de capital social.
În numărul anterior, Gazeta de Cluj vă arăta că Marius Nicoară, Pălăghean Radu şi Titus Nicoară susţin că Rotta s-a folosit de prietenia şi relaţiile de afaceri dintre ei pentru a-şi plăti datoriile la Auto Zebra SRL, societate care în cele din urmă a intrat în insolvenţă, pentru ca apoi, printr-o donaţie mascată a părţii sale din Compexit Trading către fiica sa, Sorana Rotta, să ceară acum valoarea în bani a pachetului de acţiuni pe care le deţinea în firmă. Ei spun că aceeaşi schemă a aplicat-o şi pentru celelalte societăţi pe care le deţin împreună.
Astăzi vă prezentăm punctul de vedere – nu mai puţin spectaculos – al lui Răzvan Rotta, aşa cum reiese din întâmpinarea formulată faţă de chemarea în judecată, el susţinând că situaţia prezentată de asociaţii săi nu redă realitatea, informaţia fiind uneori fragmentară, scoasă din context, alteori distorsionată sau falsă. Rotta spune, sugerând că asociaţii săi au memoria scurtă, ca situaţia de fapt reală este următoarea: creditele despre care se face vorbire au fost acordate de către Banca Transilvania societăţii proton Auto SRL, care făcea parte din grupul de firme Compexit pe care cei patru îl deţineau împreună.
Toate creditele asumate de către Proton Auto şi toate contractele de ipotecă asumate de către Compexit Trading SRL au fost asumate cu acordul expres al tuturor asociaţilor, în baza Hotărârilor AGA adoptate în unanimitate. Creditele Proton Auto au fost transmise apoi societăţii Auto Zebra, înfiinţată în 2011, societate care nici măcar nu exista la data la care se afirmă că Rotta ar fi contractat creditele cu Banca Transilvania, în numele firmei Auto Zebra.
În 2010, Radu Pălăghean, membru fondator al Băncii Transilvania, şi-a depus candidatura pentru funcţia de consilier în Consiliul de Administraţie al băncii. Ca urmare, nu făcea bine imaginii sale faptul că era asociat şi administrator al societăţii Proton Auto, care avea datorii semnificative faţă de bancă, aşa încât a solicitat să fie revocat din funcţia de administrator. Radu Pălăghean a obţinut în 2010 funcţia de consilier vizată, mandatul săi fiind prelungit, în 2014, cu încă 4 ani.
Tot în 2010, Titus Nicoară avea funcţia de preşedinte al BT Leasing, iar Marius Nicoară era senator PNL, ulterior candidând la Primăria Cluj-Napoca. În acest context, spune Rotta, în anul 2011, având în vedere situaţia dificilă a societăţii Proton Auto, la solicitarea expresă a asociaţilor săi, a acceptat cesiunea părţilor sociale către el şi soţia sa, pentru ca cei numele celor trei să nu mai fie asociat în mod public cu o firmă falimentară. Astfel, Rotta deţinea ”în mod formal” şi ”doar cu numele” acele societăţi care ”la acel moment” nu dădeau bine în CV-ul asociaţilor săi.
”Această operaţiune a fost folosită pentru curăţarea imaginii pe care aceştia o promovau, subsemnatul Rotta Răzvan fiind de acord, în considerarea vechilor relaţii de afaceri, de prietenie şi de încredere statornicite, şi nepunându-mi vreodată problema că se va ajunge să mi se reproşeze acest aspect”, precizează Rotta în întâmpinare.
Referitor la acuzaţia că nu ar fi fost un manager bun pentru societăţile administrate, Rotta spune că unele din firmele pe care le-a gestionat au fost afectate de criza financiară. Dar în ciuda crizei, Compexit Trading, firmă administrată de el fi care face parte din grupul Compexit, în anul 2012, a avut o valoare de peste cinci milioane de euro. Referitor la faptul că este acuzat că doar el era asociat la proton Auto şi că din cauza proastei sale administrări, Rotta aminteşte că la data la care el a acceptat să preia, formal firma, acesta era deja în pierdere, tocmai acesta constituind motivul pentru care ceilalţi nu mai doreau să le fie asociat numele cel al firmei.
Povestea spusă de asociaţii lui Rotta
Pălăghean Radu, Rotta Răzvan, Marius Nicoară şi Titus Nicoară au fost asociaţi în Compexit Trading SRl până în 2012, când la solicitarea expresă a lui Rotta, au acceptat cesiunea părţilor sociale ale lui Rotta către fiica sa, Sorana Rotta. În acelaşi timp, Răzvan Rotta avea calitatea de asociat şi administrator al societăţii Auto Zebra SRL, unde a contracta o serie de credite, în valoare totală de peste 4 milioane şi jumătate de lei. Răzvan Rotta avea calitatea de administrator şi la Compexit Trading, şi din această poziţie a garantat restituirea creditului contractat de Auto Zebra cu bunuri ale Compexit Tarding. Asociaţii lui Rotta spun că şi-au dat acordul pentru aceasta, ”date fiind relaţiile de prietenie, de asociere şi colaborare în afaceri dintre noi şi Rotta”, fără să cunoască situaţia financiară reală a societăţii pentru care au garantat împrumuturile.
Între timp, situaţia Auto Zebra s-a degradat în aşa măsură încât a intrat în procedură generală de insolvenţă, iar Compexit Trading, în calitatea sa de garant ipotecar, a plătit o parte din datoriile către bancă. Rotta a semnat un act prin care se obliga să ramburseze către Compexit datoria ce revenea societăţii Auto Zebra. Cum Rotta a intrat într-un carusel al creditelor pentru mai multe din firmele sale, dar şi de ordin personal, asociaţii săi de la Compexit Trading au acceptat, la solicitarea expresă a acestuia, ca, printr-o majorare d capital să accepte ca asociat a 31 de părţi sociale din totalul de 100.100 pe Sorana Rotta. Apoi, prin Hotărârea AGA, au acceptat majorităţii parţilor sociale către Sorana Rotta, tatăl acesteia păstrând doar 1% din capitalul social ca o garanţie pentru restituirea plăţilor făcute în numele lui.
La aproape doi ani după ce a devenit acţionar al Compexit Trading, Sorana Rotta a cerut, în scris, retragerea sa din calitatea de asociat, comunicându-le apoi celorlalţi pretenţiile băneşti pe care le are şi care se ridicau la peste un milion şi jumătate de euro. Partenerii lui Rotta îl acuză că a avut un plan bine stabilit, prin care a urmărit ca firma Compexit Trading să-i plătească datoriile, iar el, în final, prin fiica sa, să încaseze o sumă substanţială de bani. Ei mai spun că aceeaşi schemă – întâi o majorare de capital, urmată de o cesiune de părţi sociale şi apoi de o cerere de retragere din asociere – a aplicat-o Rotta şi în alte societăţi, respectiv Compexit Auto Rulate SRL, Topcar SRl şi Seul Auto SRL, fapt care ar releva intenţia fraudă şi premeditare a partenerului lor.
Nicoara acelasi gunoi si in afaceri ca si in poltica