Rechizitoriul procurorilor mai tare decât raportul SRI

Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj-Napoca a decis marţi, 30 noiembrie, să ceară reevaluarea raportului Serviciului Român de Informaţii (SRI), raport cu privire la înălţimea celor doi atacatori.  Conform procurorilor, media aritmetică a înălţimii celor doi a fost calculată greşit, motiv perfect pentru ca cei doi tineri să mai petreacă ceva vreme în arest.

La ultimul termen a dosarului care priveşte jaful de la Banca Transilvania, procurorul de caz a cerut instanţei ca SRI să ofere mai multe detalii cu privire la modul în care au fost calculate înălţimile celor doi atacatori. Acesta a precizat că în urma unui calcul propriu, media aritmetică a înălţimilor este diferită faţă de cea sugerată de către SRI, iar instanţa de încuviinţat cererea. Din constatarea tehnico-ştiinţifică  efectuată de Institutul de Tehnologii Avansate din cadrul SRI, reiese cu multă claritate faptul că Bogdan Baciu, considerat a fi unul dintre cei care au participat la jaful de la BT, are cu 6 centimetri mai puţin decât persoana care apare în înregistrare şi despre care anchetatorii susţin că este el. În raport este calculată cu mare precizie înălţimea atacatorilor, calculând că “persoana 1”, care apare în camerele de supraveghere ale băncii şi care este asimilată lui Baciu, ar avea o înălţime de 1,84 metri, cu o marja de eroare de 1,68 cm. Asta în timp ce Vlad Hosu, avocatul părţilor, a prezentat instanţei o adeverinţă medicală eliberată de Policlinica Studenţească cu puţin timp înainte de jaf, document în care este precizată în mod clar înălţimea acestuia, şi anume aceea de 1.78 metri. Cu alte cuvinte, Bogdan Baciu nici nu se înscrie în marja de eroare. În cazul lui Andrei Hosu, înălţimea calculată de SRI este mult mai apropiată de înălţimea reală. Astfel, “persoana 2”, din raportul SRI, care apare ca fugind în casieria băncii şi despre care anchetatorii susţin că ar fi Andrei Hosu, are o înălţime de 1,74 metri, cu o marja de eroare de 2,5 cm. Andrei Hosu are în realitate o înălţime de 1,72 cm.
Acelaşi raport venit de la SRI relevă încă o dată posibila lipsă de identitate între atacatorii de la bancă şi inculpaţii din dosar. Conform constatărilor ştiinţifice, “persoana2”, asimilată lui Bogdan Baciu, are o măsură la picior măsurată de 29,8 centimetrii în timp ce “persoana 1”, asimilată lui Andrei Hosu, are o măsură de 29,35 cm la picior. Adică Baciu ar avea piciorul mai mare decât a lui Hosu, lucru care în realitate este fix invers.
Chiar dacă Institutul de Tehnologii Avansate din cadrul SRI este cel mai în măsură să efectueze expertize, se pare că nici raportul venit de la această instituţie nu îi impresionează pe procurori, care a vor neapărat ca cei doi să rămână în arest. Avocatul celor doi tineri suspectaţi că ar fi comis tâlhăria, Vlad Hosu, s-a arătat convins că cererea venită din partea procurorilor are ca scop doar ţinerea suspecţilor în arest încă o perioadă bună. Acesta a declarat că şi după noua consultare, SRI-ul va pronunţa acelaşi rezultat.

Cele mai interesante declaraţii ale martorilor de până acum
Raportul de expertiză al SRI-ului care evidenţiază în mod clar diferenţa de înălţime dintre atacatori şi suspecţi nu este singura probă care tinde să indice nevinovăţia celor doi tineri. Din toate mărturiile luate până acum la dosar, nu există o declaraţie care să-i incrimineze sauc are să-i indice pe cei doi ca fiind în mod clar autorii jafului.  Chiar din contră, unele declaraţii sugerează că jefuitorii ar fi fost nişte profesionişti, care mai mult ca sigur avea informaţii din interior. Relevantă în acest sens este mărturia Monicăi Abrudan,care îşi menţine declaraţiile din faza de urmărire penală. Aceasta a declarat că se afla la biroul de lângă casierie la momentul jafului şi că în faţa ei era un stâlp, astfel încât nu ştie dacă a pătruns cineva în casierie până la sosirea poliţiei şi nici nu are cunoştiinţă de instrucţiunile în caz de jaf. Nici martora Moldovan Beatrice nu îşi mai aminteşte mare lucru. Ea îşi menţine declaraţiile din faza de urmărire penală, doar că atunci a declarat că unul dintre jefuitori avea riduri pronunţate sub ochi, fiind o exprimare defectuoasă, ea menţionând acum că i s-a părut că unul dintre ei avea o pleoapa îngroşată.
Şi martora Ghitea Simona-Cornelia îşi menţine declaraţiile din faza de urmărire penală, ea fiind fost director al agenţiei. Ea a susţinut că nu a sunat la agenţia de pază, dar a anunţat sucursala regională Cluj a Băncii Transilvania despre jaf. „La momentul faptei eram lângă uşa de acces în casierie lângă standul casierului de vânzări carduri”. Aceasta a declarat că la ghişeul numărul unu trebuia să fie Filip Olimpia, şi ea martoră în dosar, dar nu ştie dacă era la birou. La ghişeul doi era liber, Bara Andrada fiind în arhivă. La ghişeul trei era liber, trebuind să fie cineva dar era în concediu. La ghişeul patru trebuia să fie casiera, iar la ghişeul cinci trebuia să fie Maria Pop, casiera de valută. Martora a mai declarat că trecea pe la birou când a auzit gălăgie şi l-a văzut pe Luduşan (parte vătămată – n.r), colegul de la pază, luptându-se cu cineva care avea cagulă. A intrat cel de-al doilea jefuitor cu un pistol care părea adevărat în casierie. „ Cred că cel care a trecut pe lângă mine avea ochii de culoare deschisă”, a mai precizat aceasta. „ Când a ajuns lângă mine mi-a spus să stau jos şi să deschid uşa. A încercat să deschidă uşa cu mâna, nu a reuşit, şi a lovit uşa cu piciorul. După două lovituri a cedat uşa la yală, a prins-o pe Olimpia şi a dus-o la seif. La acel ghişeu se colectau banii către sucursala Cluj. Banii erau la vedere după intrarea în casierie. Banii se strângeau într-un singur loc la casa lui Claudia Lupu. Zilnic se încasau 200-400 de mii de lei care se predau către sucursala Cluj a Băncii Transilvania”, a mai amintit Ghitea Simona. Conform spuselor acesteia, din banii astfel colectaţi se alimenta bancomatul, alimentarea care tocmai fusese făcută. Există o sumă fixă care trebuia să rămână în casierie, iar plafonul era stabilit de sucursală.
Sabin Ripan

Suplimentarea şi lămuririle în cazul expertizelor conform CPP
Suplimentul de expertiza
Art. 124. – Cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata constata, la cerere sau din oficiu, ca expertiza nu este completa, dispune efectuarea unui supliment de expertiza fie de catre acelasi expert, fie de catre altul.
De asemenea, cand se socoteste necesar, se cer expertului lamuriri suplimentare in scris ori se dispune chemarea lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza. In acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispozitiilor privitoare la ascultarea martorilor.
Lamuririle suplimentare in scris pot fi cerute si serviciului medico-legal, laboratorului de expertiza criminalistica ori institutului de specialitate care a efectuat expertiza.
Efectuarea unei noi expertize
Art. 125. – Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiza, dispune efectuarea unei noi expertize.
Lamuriri cerute la institutul de emisiune
Art. 126. – In cazurile privitoare la infractiunea de falsificare de moneda sau de alte valori, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate cere lamuriri institutului de emisiune.