Rectorul UBB, Daniel David: „Unele instituții sunt ca o familie. Mă sperie!”

Rectorul UBB, Daniel David, se întreabă în cadrul unei dezbateri organizate de un cotidian central, ce mai înseamnă noțiunea de a fi român.

Dragostea este, explică David, o stare emoțională, care are mai multe componente: (1) ceea ce simţim (ex. dragoste/devotament); (2) ceea ce gândim – gândurile patriotice trebuie să exprime valorile unui popor şi grija faţă de acestea.; (3) ceea ce facem şi (4) posibilele reacţii psihofiziologice (ex. inima îţi bate mai repede).

„Eu cred că elementul cheie în patriotism este legat de valori. Astfel, pentru a înţelege ce înseamnă a fi un bun patriot român, trebuie să ne întoarcem la întrebarea: care sunt valorile patriei/poporului român?”, spune psihologul.

În acest sens, conform lui David, sunt două probleme mari cu patriotismul. Prima are legătură cu problema dezbătută – patriotismul autentic vs patriotismul declarat – și apare atunci când aceste valori nu sunt internalizate complet.

Ce înseamnă că internalizezi în structura mintală, de exemplu, o atitudine față de țară? Înseamnă că nu ajunge să spui „sunt patriot”, ci trebuie să exprimi acest sentiment și în comportament, dar și în valorile pe care le asumi în viața ta. „Cunoștințele declarative duc, de obicei, la formulări verbale, la ceea ce spunem; cunoștințele procedurale duc la anumite comportamente efective, iar valorile colorează lucrurile din punct de vedere emoțional”, explică David.

Așadar, dacă nu există o internalizare a celor trei componente, apar discrepanțele pe care le vedem la patriotarzi, la cei care fac paradă de patriotism. Astfel, sunt oameni care declară că sunt patrioți, dar nu au un comportament patriotic sau oameni care au un anumit comportament care poate fi caracterizat drept patriotic, dar acesta nu e însoțit de o trăire emoțională autentică.

Cea de-a doua problemă care apare în legătură cu patriotismul este legată de atitudinea pe care o avem față de valorile pe care ni le asumăm. „Problema, după mine, în legătură cu patriotismul patologic, ca să-i spunem așa, apare atunci când ai o formulare rigidă, absolutistă a valorilor cu care tu te identifici, atunci când ești disperat să ți le impui călcând în picioare drepturile și valorile altora”, explică David.

„Solemnitatea poate arăta și bine, dar o poți și banaliza”

Vedem, zi de zi, dar mai ales cu ocazia Zilei Naționale, în special, politicieni care afișează trăiri emoționale intense, care, de multe ori, par că sunt simulate.

„Eu n-am o problemă cu trăirile emoționale în patriotism”, spune David.

„Dimpotrivă! Eu cred că unele trăiri emoționale sunt sincere, n-am nicio problemă cu mâna pusă la inimă când se intonează imnul, în măsura în care patriotismul este unul modern și bine internalizat”, detaliază el. 

 Așadar, faptul că unii falși-patrioți au comportamente de acest tip nu înseamnă că acestea se aplică doar lor. „Sunt și oameni care au un patriotism modern și unul sănătos și care pot să aibă și emoții și comportamente solemne. Solemnitatea poate să arate și bine, deși o poți și banaliza, ce-i drept”, susține rectorul UBB.

Clujean, transilvănean, român, european 

Un sentiment patriotic autentic trebuie însoțit de cunoașterea istoriei țării, a geografiei, a culturii și civilizației poporului? Ar fi de dorit ca oamenii să fie educați, „alfabetizați” când este vorba de patriotism, spune David, dar „sunt oameni simpli care de multe ori își iubesc țara într-o manieră simplă, modernă și flexibilă”

Psihologul își amintește de bunicii săi: „Vorbeau frumos despre România și despre ce înseamnă a fi român, dar îi tolerau bine și pe vecinii maghiari sau pe ceilalți care aveau o altă religie. Deci era în acea formulare patriotică  și toleranță față de diversitate. Încercau să ne învețe lucruri, acceptând însă că există și alte perspective. Și cred că așa ar trebui să fie și lumea în care noi trăim astăzi.”

Lui David i-ar plăcea să vadă la tinerele generații, pe lângă patriotismul raportat la țară, și un patriotism european. „În sensul că internalizăm în identitatea noastră și componenta de cetățean european. Adică nu-i nicio problemă să fiu clujean, transilvănean, român și european. Nu e nicio contradicție între aceste lucruri. Doar că, repet, ca să o putem internaliza complet, avem nevoie de internalizare pe toate cele trei lucruri menționate anterior: cunoștințe declarative, cunoștințe procedurale și valori”.

Patriotism vechi și modern

Pentru a înţelege ce înseamnă a fi un bun patriot român, trebuie să ne întoarcem la întrebarea: Care sunt valorile patriei/poporului român?

Din acest punct de vedere, spune psihologul, avem o Românie tradițională și una modernă, la fel cum avem un patriotism vechi și unul modern.

„Așa cu spuneam, elementul cheie în patriotism este legat de valori, astfel că diferența dintre cele două tipuri de patriotism ține de diferența dintre valorile pe care le considerăm fundamentale”, spune David. 

„Avem o Românie mai tradițională (în sensul de „veche”), care se caracterizează prin ceea ce am numit colectivism. În colectivism, grupul este adesea mai important decât individul, adică individul cumva trebuie să servească grupul, familia extinsă. Unele instituții sunt organizate ca o familie, ceea ce pe mine mă înspăimântă, deoarece instituția trebuie să servească cetățeanul. Când ai o instituție ca o familie, dacă apare o problemă, familia va fi tentată să-și apere membrii, nu să servească cetățeanul”, explică David.

El își amintește de ministrul care și-a angajat fiica la minister și care, întrebat despre acest lucru, a răspuns: „E normal ca un tată să aibă grijă de fiica lui.”

„Într-o variantă a României vechi, schimbările mari nu sunt atât de bune”

Astfel, una dintre valorile care fac parte din bunul simț românesc tradițional spune că trebuie să ai grijă de copii și să faci tot ce ține de tine pentru ei. Această valoare, înțeleasă greșit, face ca instituțiile din România să fie înțesate de copii, nepoți, cunoștințe, care nu-și ocupă posturile pe bază de competențe. 

„Tot într-o variantă a României vechi, schimbările mari nu sunt atât de bune. Schimbările sunt periculoase și incertitudinile sunt periculoase. Și toți cei care vin cu idei noi și cu schimbări sunt periculoși, că nu sunt de-ai noștri, fiindcă structura colectivistă are la bază grupul, care se face în logica familiei extinse, adică pe bază de cunoștințe, prietenii. Cei din afara grupului sunt ceilalți, ceilalți reprezintă un pericol”, detaliază psihologul.

Alte valori ale României vechi au legătură cu perceperea celor aflați în poziții de putere mai degrabă ca șefii noștri, nu ca reprezentanții noștri, și ne așteptăm de la ei de multe ori să ne spună ce să facem, și când să facem lucrurile, fără a avea inițiative pentru a nu-i supăra.
De asemenea, există tendința de a modela comportamentul prin pedepsire, nu prin recompense.

„Tipul acesta de cultură a dominat și domină încă societatea noastră. Există o zonă de patriotism care vine pe aceste idei”, spune David.

„Avem oameni care își iubesc țara, dar au valori diferite!”

Patriotismul modern a apărut în contextul în care au apărut noi generații și am început să ne integrăm într-un alt spațiu cultural (NATO/UE).

„În România modernă, în loc să avem colectivism, grupurile se constituie într-o logică în care indivizi care nu au neapărat relații de prietenie sau rudenie descoperă că au valori comune și constituie un grup în forma unei comunități”, spune David.

Cineva care își iubește țara și dorește o Românie colorată psihocultural în acest fel va fi cineva care este mai deschis spre străini, va fi cineva care va propune schimbări, fiindcă nu se teme de aceste schimbări.

 „Va fi cineva care va fi mai asertiv și a va avea un alt raport cu autoritatea, va fi mai revendicativ gândind că autoritatea are rolul să-i satisfacă interesele și nevoile pentru care a făcut alegerea X și va aștepta nu atât pedepse, cât recompense”, detaliază David.

El susține că în ambele paradigme psihoculturale – patriotism tradițional sau modern – poți găsi oameni care-și iubesc țara, deși aceștia s-ar putea acuza unul pe altul de lipsă de patriotism.

„Unii vor spune că „tu vrei să vinzi țara străinilor”, iar alții că „tu vrei să ne menții în Evul Mediu”. Cineva spune: „nu iubești tradițiile românești, că vrei să schimbi lucrurile” și altul – „unele tradiții ne încurcă în acest moment și vreau să dezvoltăm alte tradiții moderne ținând la țară”. Cineva o să spună că „vrem să servim țara Uniunii Europene și NATO,” iar altul, că vrea să integreze țara în zona respectivă, fiindcă vrea să beneficiem de această integrare, fiindcă suntem o țară mare și ca teritoriu, și ca populație și dacă tot ne-am integrat, să beneficiem pe măsura țării și a populației”, explică psihologul.

„Avem oameni care își iubesc țara, dar au valori diferite!”, este concluzia lui Daniel David.

„Trebuie să ne iubim țara  pentru că este a noastră!”

David spunea, într-o analiză recentă că „un profil psihocultural nu este bun sau rău în sine, dar poate să devină așa în funcție de opțiunile geostrategice ale țării.”
România a optat pentru integrarea în NATO și UE, zone în care instituțiile sociale s-au creat pe două valori nu doar diferite, dar în opoziție cu profilul nostru psihocultural mai vechi: (a) individul autonom, nu colectivist și (b) descentralizarea, nu concentrarea puterii sociale.

„Această discrepanță a devenit o frână în integrarea rapidă a țării în mediul occidental. Totuși, chiar cu „frâna trasă”, am arătat că România se modernizează, iar modernizarea este legată mai ales (fără a fi un factor exclusiv) de intrarea în scena socială a generațiilor Y (cei născuți între 1981-1996) și Z (cei născuți între 1997-2012)”, a mai explicat psihologul. 

Iar în acest context, el  spune că și patriotismul se modernizează!. „Dar, așa cum spunea Seneca, trebuie să ne iubim țara (așa cum o fi și/sau cum dorim să fie, adaug eu), nu pentru că este mare (sau importantă, adaug eu), ci pentru că este a noastră!”, a conchis David. (preluare adevarul.ro)