Recursul CSM cu privire la gradul lui Kovesi se judecă peste doi ani

Secția de Contencios Administrativ de la Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu recurs de către Consiliul Superior al Magistraturii, care a atacat hotărârea Curții de Apel București prin care a fost obligat să-i recunoască Laurei Codruța Kovesi gradul de procuror de Parchet de pe lângă Înalta Curte, fără să susțină un concurs național, o ajută pe fosta șefă a DNA să ocolească legea și să ocupe șefia Parchetului European, deși, la acest moment, nu deține calificarea prevăzută de Regulamentul Consiliului UE. Data la care a fost stabilit primul termen de judecată al acestui recurs este… 11 noiembrie 2021. În condițiile în care Kovesi a rămas, practic, singura în cursa pentru preluarea șefiei Parchetului European, după ce, printr-un troc politic și manevre subterane, votul din COREPER, de sptămâna trecută, a transfomrat-o în propunerea comună a Parlamentului European și a Consiliului UE pe fosta șefă a DNA. În acest moment, deși Kovesi nu deține gradul profesional cel mai înalt la nivelul Parchetelor din România, amânarea recursului CSM până peste doi ani și o lună îi oferă un respiro mai mult decât necesar pentru a ocupa poziția la EPPO, având în vedere că situația sa profesională face obiectul unui litigiu nesoluționat, aflat pe rolul instanțelor de judecată, scrie Jurnalul National.

Înainte sau, cel mai probabil, odată cu decizia de a se înscrie în cursa pentru preluarea funcției de procuror general al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi s-a trezit, după ani buni de șefie la nivelul instituțiilor de procuratură din România, că vrea gradul profesional de procuror de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Și nu oricum, ci degeaba, pe ochi frumoși, fără să susțină un concurs național, așa cum prevede legea. Astfel, fosta șefă a DNA, revocată din funcție pentru abateri grave și încălcarea Constituției, s-a adresat cu o cerere, în acest sens, către Secția de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. CSM a decis că este inadmisibilă această solicitare și a respins pretențiile, printr-o Hotărâre. Imediat, Kovesi a atacat hotărârea CSM la Curtea de Apel București, unde, în primăvara acestui an, a primit, în mod incredibil, câștig de cauză. CSM fiind obligat să-i acorde calificarea cerută, exact așa, fără niciun concurs.

Cum, însă, decizia Curții de Apel București nu era una definitivă, CSM, în cele din urmă, a declarat recurs împotriva ei, calea de atac fiind adusă la cunoștința instanței superioare competente să o soluționeze, la data de 11 iulie 2019. Iar actele au fost depuse la Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 15 iulie, dosarul fiind înregistrat la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, sub numărul 8930/2/2018, în data de 17 iulie 2019, fiind repartizat Completului nr. 8.

Ei, bine, la sfârșitul săptămânii trecute, Completul respectiv a stabilit data la care să înceapă judecarea recursului Consiliului Superior al Magistraturii în litigiul cu Laura Codruța Kovesi, împotriva unei hotărâri a Curții de Apel Bucrești, care i-a făcut cadou fostei șefe a DNA gradul profesional cel mai înalt din procuratură. Pe data de 11 noiembrie 2021, la ora 9.00 dimineața.

A afirmat în Comisia LIBE că are calificarea

Termenul la care se va judeca acest recurs depășește, astfel, cu doi ani, data la care Laura Codruța Kovesi va fi, cel mai probabil, învestită de Parlamentul European în funcția politică de procuror general al Parchetului European EPPO. Formal, decizia de amânare cu doi ani a acestui proces lasă în ambiguitate îndeplinirea unui criteriu obligatoriu de către Kovesi pentru a putea prelua funcția de la Bruxelles. Astfel, în Regulamentul Consiliului UE, prin care s-a luat decizia înființării și funcționării EPPO, se precizează clar, la articolul 16, alineat 1, litera “c”, care reglementează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un magistrat pentru a ocupa funcția de procuror general al Parchetului European, că “trebuie să dețină calificativele necesare pentru numirea în cele mai înalte funcții la nivelul Parchetelor și al magistraturii din statele membre de unde provin”. Iar, în România, acest calificativ poartă denumirea de grad profesional de procuror de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adică exact problema pentru care se judecă Laura Codruța Kovesi cu Consiliul Superior al Magistraturii.

De altfel, fosta șefă a DNA a solicitat, la sfârșitul anului trecut, atribuirea gradului profesioal de procuror de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fără examen, lucru respins, în 6 noiembrie 2018, de Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Laura Kovesi a atacat în instanță acest verdict, dar a formulat, în luna martie, și o plângere prealabilă, tot la CSM, împotriva Hotărârii Secției de Procurori, plângere respinsă chiar în ziua în care aceasta era audiată în plenurile reunite ale Comisiilor LIBE și CONT, de la Parlamentul European. Atunci, Kovesi a afirmat că îndeplinește această condiție minimală, invocând prevederile articolului 54 din legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că, pentru numirea sa politică, la propunerea ministrului justiței, cu avizul consultativ al CSM, și prin decret al președintelui României, pentru funcția de procuror general sau de procuror șef al CSM, nu se face referire la gradul profesional.

CSM i-a atras atenția că face confuzii

De remarcat este faptul că, prin Hotărârea CSM nr, 673, din noiembrie 2018, prin care Secția de Procurori a respins cererea Laurei Codruța Kovesi, i-a anihilat fostei șefe a DNA orice argumentație de ordin logic și legal pentru care ea ar putea beneficia de această calificare profesională, fără să susțină un examen național. Într-unul dintre paragrafele documentului în cauză se arată că „numirea procurorilor în funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu trebuie confundată cu promovarea acestor procurori la unităţile de Parchet respective, întrucât legea face distincţie între noţiunile de promovare şi numire, pentru fiecare în parte fiind prevăzute proceduri distincte”. În continuare, documentul mai precizează că, de asemenea, „nu există nicio dispoziţie legală expresă derogatorie de la procedura de promovare în funcţii de execuţie pentru cei care au funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

Doi ani de mandat cu un grad despre care nu se știe dacă îl deține

11 noiembrie 2021 este o dată la care Kovesi va ocupa, de cel puțin doi ani, șefia EPPO, iar o eventuală admitere a recursului CSM în privința gradului ei profesional nu va mai putea afecta cu nimic faptul că, în 2019, Kovesi a fost “unsă” la conducerea Parchetului European. Eventual, ar putea afecta cariera ei de după sfârșitul anului 2021, în cazul în care condițiile prevăzute în Regulament nu vor fi modificate, între timp, prin același vid politic ca și cel care a preferat-o pe fosta șefă a DNA să preia această înaltă demnitate la nivelul Uniunii Europene.

Iar toată această succesiune de evenimente, cu modul în care Curtea de Apel Bucureșt i-a admis acțiunea, cu negocierile politice agresive din Parlamentul European și extragerea contracandidatului francez Jean Francois Bohnert din cursă, prin preluarea unei alte funcții în procuratura de la Paris, terminând cu stabilirea termenului recursului pentru sfârșitul anului 2021 devoalează un plan minuțios pus la punct pentru reciclarea revocatei Laura Codruța Kovesi, care mai deține și calitatea de inculpat în două dosare instrumentate de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, fiind acuzată de infracțiuni grave de corupție.

Taica Lazăr, protector al lui Kovesi, reciclat și el. La Chișinău

Laura Codruța Kovesi nu este singurul exponent al sistemului de forță abuziv din România ultimilor ani care este reciclat, spălat și parfumat, gata pentru “export”. Protectorul fostei șefe a DNA, ex-procurorul general al României, Augustin Lazăr, acuzat, de asemenea, că a încălcat grav Constituția și pentru care fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a demarat, la sfârșitul anului trecut, procedura de revocare din funcție, este preluat, ca bun, de către Guvernul Republicii Moldova. Asta, în ciuda faptului că există probe mai mult decât concludente că Augustin Lazăr a făcut parte din comisia de liberări condiționate de la Penitenciarul Aiud, înainte de 1989, fiind cel care s-a opus liberării înainte de termen a mai multor disidenți politici anticomuniști.

Recent, premierul de la Chișinău, Maia Sandu, a postat pe contul ei de socializare o fotografie în care apare alături de Augustin Lazăr, la care a atașat un comentariu din care rezultă că taica Lazăr este unul dintre sfătuitorii acesteia cu privire la reforma procuraturii de peste Prut. “Am avut deosebita onoare să am o întrevedere cu domnul Augustin Lazăr, fost procuror general al României, un mare promotor al independenței sistemului judiciar și al consolidării statului de drept din România. Am discutat despre planurile noastre privind reformarea justiției și lupta împotriva corupției. Domnia sa a împărtășit mai multe aspecte din propria experiență în calitate de șef al Ministerului Public, dar și a apreciat pozitiv inițiativele noastre de reformare a organelor procuraturii. Însă m-a bucurat și mai mult faptul că domnia sa și-a exprimat de principiu disponibilitatea de a se implica în echipa de consiliere pentru promovarea reformei justiției din țara noastră. Schimbările reale pot fi posibile doar cu sprijinul unor oameni integri, care dau dovadă de fermitate și curaj în lupta cu spălarea banilor și corupția mare. De un astfel de procuror avem nevoie în Republica Moldova și sperăm să ne putem baza și pe experiența și profesionalismul unor oameni ca Augustin Lazăr”, scria, pe 29 august 2019, Maia Sandu.

La scurt timp după ce premierul moldovean făcea acest anunț, guvernul de la Chișinău a votat, pe 13 septembrie, un proiect de lege referitor la Reforma Procuraturii, iar din PR-ul acestei operațiuni tinde să credem că proiectul a beneficiat și de “sprijinul” lui Augustin Lazăr. Concret, este vorba despre o prevedere prin care Consiliul Superior al Prourorilor este organismul care va alege procurorul general al Republicii Moldova, dintr-o listă scurtă stanilistă de o comisie de selecție din care fac parte ministrul Justiției, un fost procuror sau un fost judecător, “un expert internațional”, un expert național, un reprezentant al societășii civile și un expert desemnat de președintele Parlamentului.

Maia Sandu se află printre șefii de guverne care au lăudat la scenă deschisă votul din COREPER acordat Laurei Codruța Kovesi, protejata lui Augustin Lazăr, printr-un mesaj postat, tot pe Facebook, pe 19 septembrie. Vot pe care l-a catalogat drept “un exemplu clar că Europa de Est poate livra justițiari anticorupție puternici, care aduc valoare pentru întregul continent”. Comentariile sunt de prisos.

11 noiembrie 2021 este data la care Înalta Curte va judeca recursul CSM împotriva hotărârii Curții de Apel București, prin care a obligat Consiliul să-i acorde lui Kovesi gradul profesional, cu încălcarea prevederilor legale

Regulamentul Consiliului UE cu privire la EPPO prevede că un procuror trebuie să aibă calificarea cea mai înaltă la nivelul Parchetului din statul membru din care provine, pentru a putea conduce Parchetul European