Redeschiderea dosarului Revoluţiei nu a fost o decizie luată la întâmplare. Întâi, fostul şef al Parchetelor Militare din România, Ion Vasilache, a fost tras pe linie moartă de Preşedintele Klauss Iohannis şi trecut în rezervă, iar în funcţie a fost numit Gheorghe Coşneanu, procuror şcolit la Facultatea de Drept din cadrul UBB şi doctor în drept. Până la numirea în această funcţie, Coşneanu a coordonat ancheta privitoare la prăbuşirea avionului Mig 21 Lancer care s-a prăbuşit în noiembrie 2006 în judeţul Arad sau cea a prăbuşirii avionului cu personal SMURD din Munţii apuseni. De asemenea, Coşneanu a condus şi Direcţia de Prevenire şi Investigare a Corupţiei şi Fraudelor din cadrul MAI.
În primăvară, Preşedintele Klauss Iohannis a semnat trecerea în rezervă a fostului şef al Parchetelor Militare, Ion Vasilache. Mai curând, Vasilache a fost tras pe linie moartă pentru că la adresa lui au fost aduse numeroase acuzaţii că tergiversează rezolvarea Dosarelor Revoluţiei sau cel al Mineriadei.
Potrivit surselor judiciare, în postul respectiv se aştepta să fie numit Codruţ Olaru, care, anterior, se aşteptase să fie numit procuror Şef al României. În acest sens, la mijlocul lunii mai a acestui an, Iohannis a semnat un decret privitor la ”chemarea în activitate a domnului general de brigadă – cu o stea, în rezervă, Olaru Codruţ din Ministerul Apărării Naţionale”. Cu toate acestea, procurorul Olaru a ratat ambele funcţii. Printr-o decizie a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii din martie 2015, se hotărâse „continuarea activităţii domnului procuror CODRUŢ OLARU la Secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după încetarea mandatului în funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv 16.05.2016”.
Cu toate acestea, Iohannis l-a numit în funcţia de şef al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe procurorul gen. bg. mag. dr. Gheorghe Coşneanu, doctor în drept al Facultăţii de Drept din cadrul UBB.
La sfârşitul lunii mai, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat ”prin ordinul emis în data de 30 mai 2016 de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus delegarea dlui gen. bg. mag. dr. Gheorghe Coşneanu în funcţia de procuror militar şef al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe o perioadă de 6 luni începând cu data de 1 iunie 2016. Totodată, în funcţia de procuror militar şef adjunct al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să-şi continue activitatea dl gen. lt. mag. Ion Alexandru (delegat pe această funcţie)”.
După numirea lui Coşneanu s-a redeschis Dosarul Revoluţiei
La două săptămâni după numirea lui Coşneanu în funcţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat decizia Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Revoluţiei. Judecătorii de la instanţa supremă au admis o sesizare a procurorilor de la Parchetul General şi au confirmat redeschiderea anchetei în dosarul Revoluţiei. Pe 5 aprilie, Bogdan Licu, care asigura atunci interimatul în funcţia de procuror general, anunţa redeschiderea anchetei, pe motiv că soluţia de clasare dată în octombrie 2015 de Parchetul Militar este netemeinică şi nelegală, „fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situaţii de fapt incomplete şi, sub unele aspecte, eronate, iar, pe cale de consecinţă, la o greşită încadrare juridică a faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor”.
Bogdan Licu mai arăta că, din modul de desfăşurare a anchetei la Parchetul Militar, rezultă că nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esenţiale referitoare la evenimentele din perioada 17 — 30 decembrie 1989.
În opinia lui Bogdan Licu, stabilirea corectă a situaţiei de fapt în această cauză nu se poate face fără analizarea în detaliu a tuturor circumstanţelor anterioare, concomitente şi ulterioare evenimentelor şi fără luarea în considerare a factorilor externi, care au contribuit la căderea guvernelor comuniste din Europa de Est.
Cum a fost clasat dosarul Revoluţiei
În octombrie 2015, procurorii de la Parchetul Militar hotărâseră clasarea dosarului, după ce ani de zile ancheta a bătut pasul pe loc. Potrivit acestora, evenimentele din decembrie 1989 s-au soldat cu decesul a 709 persoane, rănirea a 1.855 de persoane prin împuşcare, rănirea a 343 în alte împrejurări şi reţinerea a 924 de oameni. Faptele s-au prescris sau nu sunt prevăzute de legea penală, fiind vorba de persoane ucise întâmplător, şi-au motivat, atunci, decizia anchetatorii Parchetului General.
Raportul SRI din Dosarul Revoluţiei a dispărut
Potrivit procurorului Bogdan Licu, din cadrul dosarului Revoluţiei lipseşte un raport al SRI. „Deşi SRI a întocmit un document amplu referitor la evenimentele din decembrie 1989, acesta nu se regăseşte în dosarul de urmărire penală şi nici nu rezultă că s-ar fi făcut vreun demers în vederea obţinerii acestuia. De asemenea, nu au fost făcute demersuri în vederea obţinerii unor documente extrem de importante din arhivele unor autorităţi/instituţii publice — spre exemplu fondul din 1989 al MApN. În această cauză, nu s-au efectuat activităţi absolut necesare stabilirii condiţiilor în care s-a deschis focul în fiecare caz în parte. În cele mai multe dintre cazurile în care este vorba despre decesul unor persoane nu au fost făcute autopsii, fără să existe vreo justificare pentru neefectuarea acestora. Rapoartele de constatare medico-legale sunt, în general, foarte sumare”, susţin Bogdan Licu.
Sebastian Albescu
ȘCOLIT IN P**** MĂSI DE BANDIT! PROCURORII MILITARI SUNT FOȘTII SECURIȘTI.